SOCIAL-ECONOMIC

* Logica ilogicului Cod al Muncii
Legalizarea lenei

* Punuta finaiciara

* Daruind, vei dobandi
O familie disperata!

* Schimbul de azi
Cosorul lui Moceanu

* Interviurile GAZETEI: azi, Caner Doganeli, secretarul general al AIBA
Colectionarul de box si femei

* Logica ilogicului Cod al Muncii
Legalizarea lenei

Desfiintarea conventiilor civile de prestari servicii, incepand cu intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii, este o chestiune deosebit de controversata. Atat angajatorii, cat si angajatii sunt nemultumiti. Motivele sunt evidente, mai ales in contextul economiei noastre “originale”. Angajatorii se plang, pe langa multe altele, de povara taxelor si impozitelor, iar angajatii s-au pomenit in situatia in care a munci mai mult, este ilegal si costisitor.

Daca pana la 1 martie cei care aveau nevoie de inca o sursa de venit si erau norocosi puteau incheia un contract de prestari servicii prin care aveau posibilitatea sa lucreze un timp limitat in afara slujbei zilnice, de la data fatidica, singura lor sansa este cumulul de functii. Insa, la o citire mai atenta a prevederilor noului Cod al Muncii, se poate trage concluzia ca solutia este costisitoare si chiar ilegala, atat pentru angajator, cat si pentru angajat.

Ceata care staruie in jurul mult mediatizatului Cod al Muncii lasa loc de interpretari si, implicit, de aplicare defectuoasa a legii. Deopotriva, firmele si salariatii au nevoie de consultanti care sa-i ghideze in hatisul prevederilor legale, care ori sunt contradictorii, ori sunt incomplete. Un exemplu in acest sens este cumulul de functii. Conform articolului 35 din Codul Muncii, “salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza”. Acesta este singurul articol care pretinde ca reglementeaza cumulul de functii, mai ales in contextul desfiintarii contractelor civile de prestari servicii. Obligatia declararii functiei de baza este privita din perspectiva modului de calcul al impozitului pe salariu. La calculul impozitului pe venitul global, impozitul la functia de baza se obtine prin scaderea din venitul brut obtinut a contributiilor asigurarilor sociale, sanatate si somaj. Pentru veniturile obtinute de la alte functii decat cea de baza, din venitul brut se scade doar contributia la fondul de sanatate, deci asigurarile sociale si fondul de somaj nu sunt deductibile, desi sunt datorate conform articolului 5, alineatul 1, punctul 1 din Legea 19/2000. Contributia la asigurarile sociale este datorata de persoanele care au incheiat un contract individual de munca, fara a se preciza daca e vorba de cei cu norma intreaga sau cu timp partial. Aceeasi problema o au si angajatorii, pentru ca si ei sunt obligati la plata asigurarilor sociale. Cum cel care castiga este statul, ajungem la concluzia ca aceste aspecte ar putea fi una din “gaselnitele” guvernului de a-si rotunji veniturile.

Cu stangu’-n dreptu’

Timpul de munca este un alt subiect controversat. Cei care au gandit Codul Muncii au gasit o exprimare destul de lapidara si care tradeaza lipsa unei viziuni de ansamblu a legiferarii. “Durata maxima a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare”, ceea ce inseamna ca o persoana care munceste 40 de ore la functia de baza, nu poate incheia un contract de munca cu timp partial de doua ore zilnice, pentru ca depaseste maxima legala a timpului de munca. Daca bietul om aflat in situatia cumulului de functii se mai si imbolnaveste, alta dandana! Cui va duce certificatul medical pe baza caruia se face calculul indemnizatiei? Este stiut ca aceste acte au regim special si ca persoana in cauza primeste un singur exemplar al certificatului de concediu medical. Sa fie un hiatus intamplator al legiuitorilor, sau o crasa ignoranta? In oricare dintre cazuri, hamangienii “ganditori ai Codului Muncii” au gresit fundamental dar, asa cum s-a intamplat si pana acum, de platit vom plati tot noi, cetatenii.

Lavinia COTARCEA



* Punuta finaiciara

Rascumpararea

Conform programului impus de Uniunea Europeana, Romania are sarcina ca pana in 2006 sa privatizeze intregul sector bancar. A venit vremea ca BCR sa paraseasca ograda statului, pentru a-si gasi independenta. Fericitii castigatori ai acestei operatii ar fi Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, precum si Banca Mondiala, adica cei care doresc sa vada BCR o banca profitabila. Insa istetimea romanului a gasit antidotul. In contractul de privatizare este prevazuta o clauza care stipuleaza ca pana in 2006 partea privatizata va putea fi rascumparata. Gura lumii finantelor spune ca atunci BCR va intra complet in administrarea statului. Sa se privatizeze in totalitate, dar sa nu se schimbe nimic. Ia auzi! Privatizare cu rascumparare!

Infruntarea din dolari

Statele off-shore sunt considerate un paradis fiscal. Oricine poate sa-si deschida o firma si, in loc sa achite taxe catre statul respectiv, plateste un onorariu pentru pastrarea anonimatului. Prin off-shore, evaziunea fiscala este legalizata. Subiectul in cauza ii preocupa si pe romani. Statele mici, care nu au activitati economice ofera facilitati fiscale firmelor mari, care in loc sa plateasca impozite colosale in propria tara, platesc mult mai putin in aceste state. Cipru este una dintre tarile foarte cautate. Firmele inregistrate aici pana in 2002 platesc un impozit de 4,25% din profit. Prin comparatie, in Romania acest impozit este de 25%. Dar din 2003, Cipru a marit impozitul pe profit la 10%. Numele firmei poate ramane confidential pentru modesta suma de 390 de dolari, iar pentru inca 390 de dolari, chiar si numele patronului poate fi tinut secret. Adevarate paradise aceste off-shore (fara maluri) pentru rechinii economiei noastre.

Daca ai, mai ia!

Problema creditului (nu ipotecar) pentru construirea unei locuinte ramane o problema din cauza conditiilor aspre impuse de banci. Nici chiar o persoana cu un salariu mediu pe economie nu poate contracta creditul. Cine viseaza la o casa construita cu credit bancar, trebuie sa aiba din start o ”caruta” de bani (cel putin 30% din valoarea constructiei). Si asta nu e tot. Daca nu ai un salariu care sa acopere de doua ori rata lunara, daca nu esti angajat cu carte de munca intr-un loc sigur pentru cel putin un an, ramai cu iluziile. Asa ca, sariti cu salariul de peste 7 milioane lei si mai vedem. Parsiva generozitate din partea Statului, care da cu mana larga celor care... au.

Ciprian DRAGOS



* Daruind, vei dobandi
O familie disperata!

GAZETA a inceput sa va prezinte tragedia unor oameni care au nevoie de dumneavoastra. In numarul trecut v-am dezvaluit situatia disperata in care se afla sotii Tamasan, Maria si Ioan. Apelul nostru nu a ramas fara raspuns. S.C Phonix Rbg le-a donat medicamente in valoare de 1.500.000 de lei si un pachet cu alimente in valoare de 1.000.000 de lei. De asemenea, o doamna care a preferat sa-si pastreze anonimatul a adus la redactie trei cutii de Filepsin, medicament de care are nevoie Ioan. In numele sotilor Tamasan le multumim pentru darnicia de care au dat dovada. Strada Rapsodiei nr. 1, apartamentul 15. Acolo locuieste familia Berchis. Cele doua camere sunt ”mobilate” cu doua paturi si un dulap fara usi. Din cei sapte membri ai familiei, patru sunt bolnavi. Mama, Iolan (40 de ani), sufera de tulburare depresiva si are probleme cu inima. In ultimul an a ajuns de douazeci de ori la Urgenta. Sotul ei, Sabin (45 de ani), sufera de TBC. Julieta are 23 de ani si sufera de epilepsie. Are un baietel de 3 ani. Ceilalti doi copii ai lui Iolan si Sabin au 14, respectiv 13 ani, si sunt elevi in clasa a VIII la Scoala Generala nr. 5. Nici Iolan, nici Sabin nu beneficiaza de pensie, chiar daca au fost incadrati in gradul III de invaliditate. Familia Berchis are un venit lunar de 2.000.000 de lei. Medicamentele costa peste 600.000 de lei lunar, iar restantele la intretinere depasesc 5.000.000 de lei. “Nu primim pensie. Daca n-ai bani, nu te poti pensiona. Uneori nici nu avem ce manca. Trebuie sa le dau copiilor, ei nu stiu ca nu am. Hainele raman de la unii la altii. Ce sa facem, nu putem munci fiindca suntem bolnavi. Acum platim esalonat apa, ca ne-au taiat-o. Daca nu vom plati celelalte restante ramanem si fara gaz si curent. Doamne, ce sa facem?”, a spus Iolan. Familia Berchis face apel la darnicia si bunavointa dumneavoastra. Cei care doresc sa-i ajute pot depune orice suma de bani in contul cu numarul 251100067486423, deschis la Mind Bank Baia Mare. Orice alt ajutor din partea dumneavoastra este binevenit. Generozitatea de care veti da dovada va fi facuta publica prin intermediul GAZETEI. Ajutati-i, pentru ca daruind veti dobandi!

Ioana LUCACEL



* Schimbul de azi
Cosorul lui Moceanu

In afara vocii sale, artificial baritonala, nu se mai auzea decat tipatul disperat a pescarusilor rataciti prin stufarisul Deltei. Cascheta de militian ii alunecase spre ceafa nadusita de canicula. Din cand in cand, isi intrerupea mersul sacadat pentru a arunca o ocheada prost regizata catre aparatul de filmat. Operatorul era intr-o stare vecina cu somnul hipnozei, iar “vinovat” de acesta stare nu putea fi decat torsul molcom al motorului care tragea pelicula. In rest, totul parea amortit. Expresia “timpul parea ca se oprise in loc” era mai potrivita, dar ce mai conteaza ce era si ce nu era potrivit. In planul secund, niste oameni in zeghe, nerasi, osteniti si plictisiti de “imperialul” monolog al militianului, stateau pe niste lazi si incercau sa-si explice infrangerea elitismul prin forta bruta. “Co-so-rul lu’ Mo-cea-nu, es-te com-pus din doua par-ti. Par-tea lemnoasa si par-tea fer-oasa”, sacada militianul tinand, in timpul defilarii prin fata aparatului de filmat, explicit cosorul in mana stanga. “Atentie la mine, repetam. Deci, cosorul lu’ Moceanu este compus din partea lemn...” De pe bancutele improvizate se auzea, disciplinat, completarea “oasa”. Privirea militianului exprima incantarea bovina la vederea bulgarelui de sare. “Vezi ba, de ce imi place mie sa lucrez cu ‘telectualii? Ca e destepti, ba si prinde repede”, ii explica satisfacut operatorului. Era un exemplu elocvent despre “elogiosul model de educare socialista a elementelor recalcitrante”. Imaginea se estompeaza si pe ecran apare o salupa. “Ce-i asta? Cronica de film, sau...” Asta e o intrebare care, cu voia dumneavoastra, o sa ramana retorica. Problema cea mare ramane nerezolvarea dilemei. Cine era, dom’le, Moceanu? Paradoxal, pe tot parcursul filmului, nimeni nu a putut sa ofere o explicatie referitoare la “Moceanu-asta”, asa ca am ajuns la concluzia ca importanta lui in economia scenariului era nula. Bine-bine, da’ asta inseamna ca am scris atata despre nulitate? Ca v-am “risipit” inutil timpul pretios cu elucubratii despre Moceanu? “Nu-nu, stati linistiti, ca-l stiu eu. L-am mirosit deja. Acuma o sa incheie si o sa ne spuna cine era Moceanu-asta, ce a descoperit el, ca nu-stiu-ce...” Omul care citea cu voce tare, a strivit muncitoreste cu varful cizmei mucul tigarii, i-a privit in ochi pe tovarasii de munca, si-a aplecat privirea spre finalul articolului si a observat cu stupoare ca nu mai scria decat numele autorului. Semnatura care a aruncat toate sperantele si intuitia sa intr-o negura mare. P.S.: “Si... pana la urma, chiar nu stim cine era Moceanu asta?” “Nu, bai. Nu mai scrie nimic.” “Lasa, noi sa fim sanatosi! Da’, auzi? Poate scrie saptamana viitoare, ca-l stiu eu. L-am mirosit. Cum ai zis ca semneaza? Imprevizibilul?” “Ihi.”

Catalin VISCHI



* Interviurile GAZETEI: azi, Caner Doganeli, secretarul general al AIBA
Colectionarul de box si femei

In spiritul relatiilor de-a dreptul prietenesti stabilite de-a lungul timpului intre Secretarul general al Asociatiei Internationale de Box Amator, in acelasi timp si prim-vicepresedinte al Federatiei Europene de Box Amator, Caner Doganeli, si presedintele FRB, Iosif Armas, oficialul AIBA a fost prezent in Baia Mare de doua ori in ultimii trei ani de zile. In opinia lui Caner Doganeli, Centura de Aur ar trebui sa devina emblema boxului baimarean.

Fost campion national al Turciei, Caner Doganeli este unul dintre cei mai mari admiratori al celebrului boxer american Cassius Clay alias Muhamed Ali – sportivul secolului XX. Prezent in Baia Mare cu ocazia Turneului International Centura de Aur, Doganeli a acceptat sa-si dezvaluie secretele cititorilor GAZETEI.

Caner Doganeli este de profesie inginer miner. A practicat boxul in tinerete si i-a ramas pasiunea pentru sportul cu manusi. A fost medaliat cu aur la doua din Campionatele Nationale ale Turciei. In ultimii 15 ani a fost presedintele Federatiei Turce de Box. La ora actuala, este prim-vicepresedinte al Federatiei Europene de Box Amator si Secretar general al Asociatiei Internationale de Box Amator.
Reporter: Pentru a cata oara va aflati in Baia Mare? Caner Doganeli: Pentru a doua oara si pot sa spun ca-mi place mult acest oras. Baia Mare este un loc special, cu o clima placuta si oameni simpatici. Raman cu multe amintiri deosebit de placute din vizita mea aici.
Rep.: Despre boxul romanesc?
C.D.: Am o parere buna, dar s-au facut cateva greseli. De exemplu, pierderea lui Francisc Vastag, care este, dupa parerea mea, unul dintre cei mai buni antrenori. Un caracter puternic. Eu am vrut sa-l duc in Turcia, unde sa ne antreneze echipa pentru Jocurile Olimpice. Mai mult, sunt surprins ca Iosif Armas nu a luat nici o pozitie fata de Francisc Vastag si Rudel Obreja (foarte bun prieten de-al meu).
Rep.: Care sunt relatiile intre AIBA, EABA si Federatia Romana de Box?
C.D.: AIBA este “tatal” boxului amator de pe toate continentele. Cred ca nu mai e cazul sa spun nimic. Europa a reusit sa impuna patru personalitati in conducerea AIBA. Printre ei este si bunul meu prieten Iosif Armas, care incearca sa promoveze boxul romanesc. Acest fapt este un mare castig pentru Romania.
Rep: Care este implicarea EABA si AIBA, din punct de vedere financiar, in sustinerea boxului european?
C.D.: Aceste doua foruri sunt singurele care sustin din punct de vedere financiar boxul european. Au fost alocati 280.000 dolari pentru asociatiile de box, s-au facut plati de 15.000 de dolari pentru turnee, 30.000 de dolari pentru licenta de televiziune. In schimb, pentru Jocurile Olimpice din Atena, AIBA a primit 6.000.000 dolari, iar acum se poarta discutii, in vederea jocurilor Olimpice din Beijing, sa primim aproximativ 8.000.000 dolari. AIBA are acum 9.000.000 dolari disponibili pentru toate programele.
Rep.: Este boxul un sport pentru femei?
C.D.: Cu siguranta. In boxul amator este mai multa disciplina decat in cel profesionist. Pe deasupra, exista sporturi mult mai periculoase decat boxul. Dupa parerea specialistilor, boxul este al 17-lea sport ca si grad de periculozitate. Exista 16 sporturi inaintea boxului, spre exemplu, ciclismul si ski-ul.
Rep.: Cand va participa o echipa de box feminin la Jocurile Olimpice?
C.D.: Nu peste mult timp. Cred ca in viitorul apropiat vor participa mai multe femei decat barbati la Jocurile Olimpice.
Rep.: Puteti sa dati un pronostic in meciul Doroftei-Spadafora?
C.D.: Nu-mi place sa vorbesc despre profesionisti. Boxul profesionist nu poate fi controlat, este total lipsit de disciplina.
Rep.: De unde dragostea pentru box?
C.D.: Am fost component al lotului Turciei in urma cu 16 ani. Eu vin din estul Turciei, unde barbatii vor sa fie eroi, sa lupte, nu sa joace fotbal. Acesta este motivul pentru care am inceput sa practic boxul.
Rep.: Care credeti ca sunt cei mai valorosi pugilisti?
C.D.: Dupa parerea mea, Muhamed Ali (Cassius Clay) este cel mai bun boxer din toate timpurile si nu poate fi comparat cu nimeni. De altfel, este foarte bun prieten cu mine. Dar mai sunt si alti boxeri foarte talentati, ca si Alex Saitov si Felix Savon.
Rep.: Ce spuneti despre organizarea “Centurii de Aur”?
C.D.: Nu sunt foarte sigur dar, dupa cate imi amintesc, aceasta competitie a inceput cu 15 ani in urma in Bucuresti, iar apoi de vreo trei-patru ori s-a desfasurat in Constanta. In Baia Mare, acest turneu se disputa pentru a doua oara. Dupa parerea mea, ar trebui sa se stabileasca un oras in care Centura de Aur sa devina traditie. Daca s-a organizat in Baia Mare, ar trebui sa se organizeze tot aici si de acum inainte. Avem si in Turcia un astfel de turneu, dar acesta se desfasoara tot timpul in Istanbul. Un astfel de turneu nu trebuie sa se organizeze in sase orase. Ajunge doar unul, care sa poarte traditia. Insa exista multe probleme de organizare, precum rezervarile pentru transport si pentru cazare. Echipa Turciei a facut zece ore pana aici. Drumul e foarte obositor.
Rep.: La Centura de Aur din 2001, Turcia a participat cu doar doi boxeri, iar acum numarul acestora a crescut la opt. Care este motivul?
C.D.: Data trecuta, echipa Turciei s-a pregatit pentru Turneul Mediteranean, care este foarte important pentru noi. Acum, la Centura de Aur, a venit a doua echipa a Turciei, din cauza ca ceilalti sportivi au participat la Campionatul National (care a avut loc cu 15 zile in urma) sau vor fi prezenti la Mondiale din Thailanda, care vor avea loc peste doua luni. Nu mai puteam sa-i aducem si aici.
Rep.: Care este cea mai frumoasa femeie din lume?
C.D.: Este o femeie foarte frumoasa in Turcia, pe care o cheama Pinar Elice, dar Jenifer Lopez cred ca este cea mai frumoasa din lume.
Rep.: Cea mai mare dezamagire?
C.D.: Cand l-am pierdut pe tatal meu. Rep.: Colectionati ceva?
C.D.: Femei (raspunde razand).

Optiuni si argumente

- Blonda sau bruneta?
Nu imaginea conteaza. Nu suntem animale, nu se reduce totul la sex. Prima impresie conteaza. Totusi, o blonda atrage atentia…
- Film sau teatru?
Film, pentru ca nu am prea mult timp liber sa merg la teatru. Film pot sa vad si in biroul meu sau acasa.
- Zeppeline sau Britney Spears?
Categoric, Britney Spears.
- Mercedes sau Porsche?
Mercedes. Am Mercedes din 1984.

Gabriela VALEAN
Ioan PETRUSAN