• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 25 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 14 Aprilie , 2003

SOCIAL-ECONOMIC

* Casuta din Calinesti

* "Homoteala”

* Dovada ca v-au furat!

* Umbrela

* Gestionarii neputinciosi

* Oua nastasiene

* Casuta din Calinesti

Copiii de la Centrul de recuperare de la Calinesti sunt vinovati fara vina. Nevinovati ca s-au nascut cu un handicap, sunt pedepsiti pentru aceasta intamplare. Familia care ar trebui sa fie un sprijin pentru ei, de cele mai multe ori ii renega, accentuand ideea ca micutii sunt o ”rusine” pentru societate. De ce? Pentru ca handicapul lor este mai vizibil decat al nostru. GAZETA a fost in locul in care se lupta cu mentalitatea „handicapata” a celor teferi. Centrul de recuperare de la Calinesti a fost construit de filiala maramureseana a FRCCF. Daca am cauta dincolo de invelisul oricarui om, am descoperi macar un “handicap” moral. Cu toate astea, ne acceptam defectele fara sa le aratam cu degetul. Reactia e diferita in cazul celor cu handicap fizic sau mental. Ei sunt aratati cu degetul. Vedem paiul din ochiul lor, dar nu vedem barna din ochiul nostru. Normalitate. Copiii cu handicap major nu stiu care este semnificatia termenului, dar stiu ca ar vrea sa fie ca restul copiilor. ”Copilul cu handicap fizic sau mintal are dreptul sa se bucure de o viata decenta, in conditii care sa ii garanteze demnitatea”, spune un articol din Conventia Drepturilor Copilului. Poate vorbi despre demnitate un copil care sta inchis in odaia din spate? Prea mici sa inteleaga, izolati, ei sufera in tacere.

Povestile de pe deal

Situat pe coasta unui deal inconjurat de brazi, Centrul de Recuperare de la Calinesti pare o casuta din povesti. Dormitoare cu lenjerie colorata si patuturi din lemn, mese si scaune mici, sali pline cu jucarii, pereti tapetati cu desene. Din pacate, eroii nu sunt printi si printese, ci copii cu handicap. Casuta din Calinesti este locul in care reinvie speranta copiilor cu dizabilitati. Institutia asigura transportul, masa, cazarea si ajutorul specializat pentru copii. Pe langa munca logopedului, a psihologului sau kinetoterapeutului, aportul familiei este foarte important in recuperarea celor mici. ”Am avut un copil cu retard psiho-motor. Am invitat-o si pe mama sa participe la o sedinta de logopedie pentru a invata tehnicile folosite. Peste o luna, am avut surpriza placuta de a observa ca isi corectase toate sunetele. Colaborarea cu parintii este foarte importanta. Eu lucrez cu ei o jumatate de ora pe zi. Daca acasa nu reiau ceea ce i-am invatat, munca mea are rezultate mult mai mici”, a spus Andreea Balint, logopedul centrului.

Castig de autonomie

Orice rezultat este o incurajare. Chiar daca handicapul nu poate fi eliminat, copiii capata o oarecare autonomie. ”Am avut un caz mai dificil. Un baietel de trei ani provenea dintr-o familie dezorganizata, cu multi copii si locuia in bucataria de vara impreuna cu bunica sa. Conditiile de viata erau mai mult decat mizere. Avea un retard psiho-motor sever, nu vorbea cu nimeni si plangea cand se apropia cineva de el. Dupa mai multe sedinte am reusit o recuperare partiala, in sensul ca poate merge daca este sprijinit, dar mai important este ca am reusit sa-l integram in societate. Merge la gradinita, vorbeste, rade si se joaca impreuna cu ceilalti copii. Avem de muncit si cu parintii, care nu sunt constienti ca au nevoie de un ajutor specializat. In urma cu un an, o familie cu probleme materiale avea o fetita diagnosticata cu retard psiho-motor si TBC. Mama o tinea inchisa in casa. Foarte greu am convins-o sa o lase la centru. Copila nici nu putea sta pe scaunel, iar acum mananca singura, vorbeste destul de corect si merge daca este ajutata. Am facut progrese si cu mama ei, care acum o accepta si nu o mai izoleaza”, a spus Simona Rahaian, asistent social al centrului. Daca mentalitatea noastra ar fi alta, poate ca soarta acestor copii ar fi mai buna. Daca am pune accent pe ceea ce pot si nu pe ceea ce nu pot ei sa faca, ar avea putin din ceea ce noi nu stim sa pretuim, din normalitate. Fiecare avem defecte, de un fel sau altul. Oare cum am reactiona daca s-ar putea citi pe chip anumite ”handicapuri” legate de caracter?

Schimbul de azi

Buratino

Initial a fost o bucata de lemn, un „necioplit”. Daca Buratino era „un necioplit”, Gepetto a fost gentlemanul demiurg. Gentlemanul ar fi dobandit o reputatie indoielnica daca ar fi fost microbist maleabil. Adica daca ar fi fost usor de influentat. Patima este ultimul bastion care trebuie cucerit in asaltul catre atingerea rafinamentului uman. De aceea e imposibil sa fii gentleman daca „spargi seminte la peluza” si-ti introduci „des’tele” in cavitatea bucala (gura- n.mea, lamurire esentiala in „economia” rubricii de fata), exprimandu-ti dezaprobarea prin „tignalul” rezultat in acest mod. Sigur, nu e obligatoriu sa fi gentleman (Conan Barbarul si-a condus hoarda fara ajutorul bunelor maniere), dar un anume gentleman, sir Arthur Conan Doyle (tot Conan, ca sa vezi ce pramatie e si coincidenta asta), spunea, in „inconstienta” secolului in care bipezii nu erau confundati cu oamenii, ca mediocritatea nu cunoaste nimic mai „inalt” decat ea (se intampla in „Valea Spaimei” – n. mea, tot esentiala in aceeasi „economie”). Dupa ce am lamurit ca a fi gentleman nu e o obligativitate cotidiana, a ramas de explicat titlul, de pus punct si de vizionat spectaculosul calcio dintre National si F.C.Brasov. Asta numai in cazul in care „Clona” nu ne-ar fermeca definitiv si ireversibil. Asadar, papuci de casa, instalati in fotoliu sau in tribuna patimilor, cu pumnii stransi si desclestati in secunda imediat urmatoare (de fapt, noi cu cine votam?), ne uitam sa privim. Dintr-o data, patratul rosu intuneca ecranul, parintii acopera cu un reflex nesperat ochii copiilor si brusc apare el, badaranul italian. Relativ-bipedul a fost denumit la nastere Walter Zenga si deranjat de propria-i obscuritate si promiscuitate in care n-a fost lasat sa inoate cat au vrut incordatii sai bicepsi, a iesit cocoseste la rampa. Din pacate, rampa nu era de gunoi si din aceasta cauza, italianul obscur a devenit peste noapte italianul gretos, titlu „castigat” in urma reactiei necontrolate ca nu-i cum vrea el. Devenit antrenor peste noapte (una nu foarte inspirata), Zenga si-a aruncat lichidele lui zburatoare (din cavitatea bucala) in obrazul arbitrului baimarean Cristian Balaj, pentru ca acesta in culmea „nesimtirii” specific nordice, l-a trimis in tribuna, actiune oricat de nedreapta, negeneratoare de reactii barbare. Scena a fost prost aleasa, stadionul National din Parcul cu platani metamorfozat in Valea Spaimei. Un domn poet roman, maestrul Tudor Arghezi, scria (e drept cu creionul, de aceea, probabil acum e mai putin lizibil): „Civilizatia se rabda cu carnet de identitate.” Istericalele de frustrat ale lui Walter Zenga, chiar daca nu pot fi acceptate, pot fi intelese. Ce-ar fi lumea fara marionete? Un spectacol tern. Greu scuzabil e gestul gretos prin care a ales sa-si exprime „superioritatea” si sa-si ceara dreptatea. Italianul va ramane vesnic stampilat de iresponsabilitate. Occident? Maniere? Glumiti!

P.S.: Cea mai mare dezamagire a copilariei mele a fost clipa in care am vazut un clovn beat. Machiajul scurs peste buzele odata rosii si mirosul greu de fard amestecat cu alcool, au distrus in copilul de atunci mitul invincibilitatii rasului. Dupa „episodul” pe care cu dificultate m-am decis sa-l scriu, Zenga mi-a distrus imposibilitatea de a-i explica fiului meu rafinamentul total al vestului. Nu sta Totul in sosele. Multumesc badaranului pentru ca mi-a reamintit asta.

Catalin VISCHI



* "Homoteala”

”Faina rubrica. Mai radem si noi de aia mari. E misto.” Drept, dar recunoastem ca succesul de care se bucura, e datorat ineditelor vorbe de duh ale celor ce „ne ajuta”. Lumea se amuza si hazul tine pana cand se trezesc cu un „beep incomod”. ”Suntem GAZETA. Avem o intrebare pentru dvs.” Brusc, nu mai suntem amuzanti. Saptamana aceasta revenim cu o intrebare despre oameni celebri. ”Cine a afirmat pentru prima data: Pamantul este rotund?” ”Acum exact nu-mi vine-n minte... Bruno? Cred ca Bruno”, Otilia Mare, inspector personal didactic in cadrul Inspectoratului Scolar Maramures. Gresit, cel nominalizat a sustinut ideea ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui si nu invers. Asadar, nota patru. Luati loc, doamna inspectoare. Martin Cont, directorul Administratiei Financiare Baia Mare ne-a povestit de ceea ce si-a mai adus aminte de prin clasa a cincea de la Geografie, pacat ca eram la alta intrebare. ”Galileo Galilei. Atunci cand a fost judecat de Inchizitie, care l-a facut sa renunte la aceasta afirmatie. In prima faza nu a renuntat, acesta fiind motivul pentru care l-au condamnat. Dar, pana la urma a renuntat si a acceptat sa spuna dupa cum ii cereau inchizitorii”, ne-a lamurit Cont. Lasam comentariile la urma. ”Apai, nu stiu. Da, e savantul, care...a zis ca-i Pamantul rotund. Amu’s homotit cu o sedinta si nu... aaa”, ne-a homotit de ras cu palida sa incercare de a ne raspunde Ioan Romaniuc, primarul comunei Rona de Sus. Consilierul judetean Valer Koman, a cazut dintr-o ratacire intr-alta, fara sa afle solutia. “Si totusi se-nvarte! Cristofor Columb, raspund eu. Cand o pornit in jurul lumii, el avea ideea ca Pamantul este rotund si pentru prima data o facut traseul Pamantului. Dar poate sa fie si Magellan. As ramane la Magellan”. Si Columb cu Magellan se invart pe-acolo pe unde se afla daca va aud ce puneti pe seama lor. Cuprins de reverie, Koman ne-a apelat la sediul redactiei pentru a-si corecta seria de gafe. Dar a venit cu alta. ”Dom’le, a fost Giordano Bruno. Ceilalti doi au continuat ideile sale”, a recidivat consilierul buimacit. Columb a descoperit America in anul 1492, iar Fernando Magellan a realizat primul inconjur al Pamantului in 1521 si nu aveau cum sa continue pe ideea lui Giordano Bruno, care a fost ars pe rugul inchizitiei in anul 1600. Three strikes, or you’re out! Adica incerci de trei ori, daca nu...” la revedere, drum bun!”, vorba americanului. Noi am incercat de trei ori si tot degeaba. Out! Toti cei pe care i-am agatat saptamana aceasta au crezut ca intrebarea face referire la celebra “E pur si move” a lui Galileo Galilei. Stimabililor, n-ati fost atenti la intrebare! Solutia corecta era: Aristotel, numit si Stagiritul, discipol al lui Platon, a fost savantul si filosoful grec ce a afirmat cu aproape 2.000 de ani inaintea celor mentionati mai sus, in jurul anilor 350 i.Hr., ca Pamantul este rotund, contrazicand ”teoria” vremii conform careia Pamantul era un disc sustinut de patru elefanti, aflati pe o broasca testoasa gigantica.

Ciprian DRAGOS



* Dovada ca v-au furat!

22 de milioane de romani traiesc cu impresia ca legea este pusa in slujba lor. Nimic mai fals. Dupa miliardele pierdute prin conturi bancare sau procese ce dureaza ani de zile, subiectul celor catorva mii de mamici furate in vazul tuturor, a declansat nebunia. Marian Sarbu, Ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, a decis ca e vremea sa repare greselile legislative pe cheltuiala asiguratilor Casei Nationale de Pensii (CNP). Mii de gravide isi pot lua „la revedere” de la banii luati de CNP.

Controversatul subiect al „mamicilor milionare” nu s-a stins. Se afla in faza a doua a colapsului asigurarilor, oferit de Casa Nationala de Pensii (CNP). Guvernul a gafat inca o data, punandu-si girul pe elucubrantul sistem de pensii care a falimentat speranta si investitiile a zeci de mii de femei insarcinate. Dupa ce in ianuarie 2003 bugetul asigurarilor sociale a fost facut svaiter, tandemul CNP - Guvern, intr-o disperata tentativa de peticire a permisivei Legii a Pensiilor, a „taiat gresit ombilicul”. Mamicile pagubite mai pot gasi dreptate doar prin Justitie.

Petre Ciotlos, presedintele Casei Nationale de Pensii, a reusit sa convinga Guvernul ca aberantele lacune ale Legii pensiilor (19/2000) pot fi rezolvate simplu. Se taie ombilicul. Si Guvernul a contrasemnat taierea. Inclusiv a investitiei cotizantilor. Conform vechii legislatii, persoana care a incheiat un contract de asigurare beneficia in cazul nasterii de o indemnizatie lunara pe o perioada de doi ani. Daca alegea sa plateasca o cotizatie maxima (5,8 milioane lei / luna timp de sase luni), primea timp de doi ani (dupa nastere) o indemnizatie lunara de peste 9 milioane lei. In paralel, Guvernul a dat o Ordonanta (nr 147/2002) prin care posibilitatea cotizarii maximale s-a ridicat de la 3 la 5 salarii medii brute (34 milioane lei), din care se cotiza lunar timp de sase luni cu aproximativ 11 milioane lei, cel asigurat urmand sa primeasca timp de doi ani o suma totala de aproape sapte ori mai mare decat suma totala depusa. Actiunea gen Caritas a fost speculata de cei care au profitat de naivitatea legiuitorului. Sesizand greseala pe care a gestionat-o, Petre Ciotlos a sistat in decembrie 2002 plata indemnizatiei, dar si incasarea cotizatiilor. In aceste conditii, 30 de mamici din Maramures au renuntat la circul Casei de Pensii. In 17 martie 2003, asteptand dreptatea, mamicile au primit o Ordonata Guvernamentala (nr. 9/2003) care a starnit numeroase controverse. Casa Judeteana de Pensii Maramures a reluat platile persoanelor care se incadrau in intervalul celor sase luni de cotizare (doar 15 cazuri). In noua lege, acordarea indemnizatiei presupune zece luni de cotizare (plafonul maxim nu mai are importanta, o alta aberatie legislativa). In noua ordonanta se precizeaza ca, indiferent cu cat s-a cotizat (chiar cu 11 milioane lunar), suma maxima lunara pe care o poate primi un asigurat este de 4.212.000 lei. Daca scadem impozitul pe venit, rezulta o suma de aproximativ 3 milioane lei. Urmatoarea masura de soc si groaza luata de CNP a fost de a nu acorda nici un fel de ajutor maternal persoanelor care au cotizat sub termenul de sase luni, inainte de 17 martie, cei care s-au asigurat la plafonul maxim in ultimele cinci luni, platind in jur de 45 milioane lei, vor ramane fara banii investiti. Conform datelor furnizate de Casa Judeteana de Pensii, in Maramures peste 400 de persoane au fost pagubite cu sume consistente de bani (acestea nu se incadreaza nici in noua lege, care cere un stagiu de cotizare de minim zece luni, fiindca au un contract de munca). Masura este neconstitutionala, incalcandu-se drepturile persoanelor la sanatate (art. 33) si principiul neretroactivitatii legii, conform caruia legea are efecte numai pentru viitor. A treia din seria neagra a gafelor anti-sociale a fost incetarea de drept a contractelor cu persoane care au deja un contract de munca incheiat cu un angajator. Indiferent de suma ori durata contractului, acesta este nul. Ce se intampla cu banii asiguratului? Una din clauzele contractului de asigurare sociala precizeaza ca, in cazul rezilierii contractului, contributia de asigurari sociale achitata nu se restituie. GAZETA considera ca abuzul tandemului CNP – Guvern trebuie sanctionat. Pentru miile de pagubiti ramane o singura cale pentru recuperarea banilor. Justitia. Daca nici instanta de judecata nu le va da dreptate, atunci cine? Oricum, credibilitatea sistemului romanesc de pensii tinde spre zero.

Ciprian DRAGOS



* Umbrela

La strigarea Fondului Monetar International (FMI), Guvernul s-a reunit pentru a mai parcurge o etapa a calvarului fara sfarsit al reformei. In batalia cu sindicatele de pe frontul intreprinderilor nerestructurate, Guvernul aplica strategii perimate, metode pe care le credeam disparute. Solutiile compensatorii care se vor aplica pe o perioada de 2-3 ani vor fi o lovitura grea pe spinarea incovoiata de dari a contribuabilului si climatului de afaceri. Chiar daca banii vor fi alocati din fondul de somaj (excedentar in momentul de fata), platile pe termen lung pot duce la golirea sacului. O buna parte din privatizati, sufocati de dobanzi, isi vor putea lua adio de la eventualele investitii. Salariile compensatorii vor exclude initiativa implicarii in munca a disponibilizatilor. Suntem pentru restructurare si pentru protectia sociala a disponibilizatilor, dar strategia Guvernului, care intinde perdeaua protectiei sociale la extrem, e ineficienta. Rezolvarea situatiei nu consta in salarii compensatorii pe termen lung. Gestul seamana cu „cumpararea” linistii sociale. Pasii pentru definitivarea reformei presupun costuri mari, dar Guvernul are datoria de a cantari inainte de a deveni doar o umbrela a protectiei sociale.

Ciprian DRAGOS



* Gestionarii neputinciosi

Guvernul Romaniei este aspiratorul de buzunare al puterii. Nu exista ordonanta sau hotarare de guvern in care sa nu gasesti o anomalie juridica. In loc sa indemne opozitia „sa-i numere chestiile”, premierul ar trebui sa numere cate creiere ieftine are in propria ograda si sa le ”disponibilizeze” imediat. Ne-am saturat de guvernanti ratati. Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat (VMG) stabileste un ajutor social pentru familiile sarace, lipsite de venituri corespunzatoare, o forma de protectie sociala necesara, dar perfida. HG nr.1037/2002 stabileste ca incepand cu ianuarie 2003, VMG va fi: 1,328 milioane lei pentru familiile cu doi membri, 1,845 milioane lei - cu trei membri, 2,285 milioane lei - cu patru membri, 2,728 milioane lei cu cinci membri. Pentru fiecare membru peste cinci, venitul garantat de lege creste cu 184.000 lei. Care este modul de calculare al VMG pentru familiile numeroase? Daca in familie sunt cinci persoane, dintre care trei copii, aceasta va primi 2.728.000 lei din care se scad banii proveniti din alocatiile copiilor (210.000 x 3 = 630.000 lei) si din alocatia suplimentara (100.000 lei). Raman 1.998.000 lei. Pentru familiile cu sase membri, VMG este mai mic (1.947.000), suma scade odata cu cresterea numarului de membri intr-o familie. Din iulie alocatiile de stat vor fi 250.000 lei, VMG micsorandu-se. In loc sa se constate o marire a fondurilor banesti in familiile cu mai multi copii, asistam la o saracire premeditata. Nu mira ca previziunile specialistilor privind populatia tarii in urmatorii ani sunt pesimiste.

Ciprian DRAGOS



* Oua nastasiene

Ouale vor fi la mare pret in ultimele doua saptamani ale lunii, mai ales dupa ce o oficialitate s-a pronuntat duios in legatura cu ele. Pe noi ne intereseaza pretul oualor de gaina, care creste traditional si semnificativ inaintea Pastelui. Un paradox! Preturile cresc in perioada in care au cel mai mare rulaj. Sunt indicii ca spre sfarsitul lunii aprilie, la poarta fermei, oul va trece de 2.000 lei / bucata. Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR) a declarat ca „pretul va creste datorita masurilor neinspirate de stampilare a datei ouatului pe fiecare ou. Comerciantii cer oua sub zece zile vechime, desi producatorii pot pastra cantitati industriale in conditii bune. Normal ar fi fost sa se stampileze data iesirii din depozit a oualor si nu cea a ouatului”. Presedintele UCPR trage spuza pe turta lui. Oricum suna normele de stampilare a oualor, sefii de ferme se descurca. Se pot gasi in depozite oua cu „stampila de poimaine”. „Interesul poarta fesul!” Cei care suporta consecintele sunt consumatorii. Ei pot manca oua clocite, care se „incadreaza in termen”.

Mai putine hartii

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (MIMMC) a anuntat ca procedurile de acordare a autorizatiilor, avizelor si aprobarilor necesare functionarii firmelor ar putea fi simplificate. Se preconizeaza reducerea numarului acestora, a timpului de emitere si a cuantumului taxelor de acordare. In acest sens, MIMMC a solicitat asociatiilor si organizatiilor patronale sa trimita propuneri cu privire la adoptarea unor masuri de imbunatatire a relatiilor dintre intreprinzatori si institutiile care emit avizele de functionare.

Ciprian DRAGOS

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.