Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
* Capitala unei Romanii "democrate" igonora Ardealul
Asfalt Tango cu Bucurestiul
* IMI SA - competitivitate rasplatita
DOVADA!
* Goana dupa impozit
* Tichete, in loc de caltabosi
* Bursa vorbelor
* Punguta financiara
* AJOFM a bifat Ziua portilor deschise... inutil
Cand iti mor laudatorii
* Vor sa petreaca Craciunul intr-o familie
Se cauta mamici Si tatici !
* Capitala unei Romanii "democrate" igonora Ardealul
Asfalt Tango cu Bucurestiul
Injustetea alocarii fondurilor in sistem centralizat este flagranta, mai ales in ce priveste reabilitarea drumurilor nationale. Daca la capitolul reabilitare standard situatia celor trei provincii istorice este relativ echilibrata, in cazul reabilitarii primare a drumurilor nationale, Muntenia este net favorizata fata de Moldova si mai ales fata de Ardeal.
Transilvania continua sa fie considerata cenusareasa Romaniei. Asta desi provincia de dincoace de Carpati este cea mai harnicuta cand este vorba de colectarea taxelor la bugetul de stat.
Spre Occident nu treci prin Tandarei
In urma cu cinci ani, cand a lansat manifestul “M-am saturat de Romania", Sabin Gherman a provocat un val de revolta, atat din partea presei, cat mai ales a clasei politice, indiferent de coloratura. Gherman avea doua argumente forte pentru a-si sustine teza: ca Bucurestiului ii fusese alocat in 1998 un buget mai mare decat cel al intregii Transilvanii si ca aproape numai in sudul tarii se refac drumurile. Situatia reabilitarii drumurilor nationale intre anii 1996-2004 confirma faptul ca Transilvania este considerata o simpla colonie de catre guvernantii de la Bucuresti, in pofida faptului ca provincia de la vest de Carpati este nu numai cea mai bogata (exceptand capitala), dar este si cea mai intinsa. Mecanismul alocarii arbitrare a fondurilor, indiferent ca sunt interne sau externe, este dublat si de miopie politica si economica, intrucat legaturile rutiere ale Romaniei cu Occidentul nu trec prin Calafat sau Tandarei, ci prin Arad, Oradea sau Satu Mare.
“Generosul" Mitrea
Situatia primita de la Administratia Nationala a Drumurilor (AND), subordonata Ministerului Transporturilor, este revelatoare. Exista doua tipuri de lucrari la caile rutiere: reabilitarea standard si reabilitarea primara. Prima inseamna refacerea completa a unui tronson de sosea, incluzand refacerea podurilor si a fundatiei. Reabilitarea primara inseamna o simpla reparare a drumului respectiv, adica este inlocuit doar covorul asfaltic. In paranteza fie spus, activitatea de reabilitare a drumurilor nationale a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii trei ani, insa nu datorita nemaipomenitei competente a ministrului Miron Mitrea, ci pur si simplu pentru ca volumul finantarilor externe a sporit considerabil. Probabil, de aceea preturile medii la care se reabiliteaza kilometrul de drum au crescut constant in perioada analizata.
Numai taratele sunt ieftine...
In ce priveste reabilitarea standard a drumurilor nationale, situatia este normala. Intre 1996-2004 a fost sau urmeaza a fi receptionate lucrari insumand 2.705 kilometri (la nivel national) cu o valoare totala de 1.046 milioane euro. Scump, dar unii ar spune ca face. In Ardeal au fost sau urmeaza a fi receptionate lucrari insumand 1.077 km, cu o valoare totala de aproape 500 milioane euro. Ponderea volumului de lucrari executate in aceasta provincie este fireasca. In schimb, valoarea totala a lucrarilor pare anormal de mare, raportata la lungimea totala a drumurilor refacute. Este posibil ca lucrarile din Transilvania sa fie mai dificil de executat, din pricina reliefului, desi nu e foarte sigur. Cert este ca firmele occidentale, mai ales cele italiene, lucreaza mai scump decat cele autohtone. Calitatea lucrarilor insa face ca aceste investitii sa fie cele mai rentabile.
Cenusareasa Romaniei
In cazul lucrarilor de reabilitare primara (un soi de reparatii generale), arbitrariul alocarii fondurilor este revoltator. In perioada analizata, in Muntenia au fost receptionate sau urmeaza sa fie 1.457 km de drumuri nationale, in timp ce in Moldova doar 352 km, iar in Ardeal (inclusiv Banatul, Crisana si Maramuresul) numai 262 km! Deci, in zona de plimbari a miticilor au fost executate lucrari de patru ori mai ample decat in Moldova, de peste cinci ori mai ample fata de Ardeal si de peste doua ori fata de totalul celor din “provinciile cucerite", adica Ardealul si Moldova. Mai remarcam si incetineala cu care se desfasoara lucrarile in Ardeal, care nu este cauzata de “temperamentul specific" al locuitorilor zonei, ci de modul de alocare a fondurilor. De pilda, refacerea uneia dintre cele mai importante sosele romanesti (alaturi de cea dintre Bucuresti si Giugiu), Cluj-Bors, a durat aproape zece ani, in conditiile in care traficul spre si dinspre cea mai importanta “poarta romaneasca spre Occident", vama Bors, este, probabil, cel mai intens de pe teritoriul patriei!
Voturile nu vin din Ardeal
O proba in plus privind alocarea discretionara a fondurilor spre confortul sudistilor o constituie si faptul ca la Directia Regionala de Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj exista trei proiecte de reabilitare primara, aprobate deja. Este vorba de tronsoanele Oradea-Satu Mare-Negresti-Sighet (cu o lungime totala de 232 km), de Dej-Baia Mare-Halmeu (cu 156 km) si de Baia Mare-Sighet-Borsa-Iacobeni (cu o lungime a traseului pe teritoriul DRDP Cluj de 180 km). Proiectele sunt avizate de AND, care nu gaseste insa fonduri pentru realizarea lor. Nu sunt bani, pentru ca trebuie refacute, cu prioritate, tronsoane “strategice" de tipul Cuza Voda-Oltenita. In plus, toate proiectele de reabilitare a drumurilor ardelene au fost intocmite in timpul cand la carma ministerului se afla Traian Basescu. Mitrea a stopat aceasta “practica nesanatoasa". Firmele de constructii ale moldovenilor (sechelariilor) sau bucurestenilor trebuie sa fie alimentate de la buget. In plus, Adrian Nastase a apreciat corect, intr-un cadru de lucru pesedist, ca “voturile nu vin din Ardeal".
Dorin PETRISOR
* IMI SA - competitivitate rasplatita
DOVADA!
Ca SC Intreprindere Montaj Instalatii SA Baia Mare a primit trofeul competitivitatii pe anul 2003, nu mai este o noutate. Ca IMI SA a meritat premiul, este de necontestat. Parca pentru a dovedi inca o data ca premiul nu a fost o intamplare, vineri a avut loc receptia preliminara a salii de sport cu care se poate mandri Scoala Generala nr. 2 din Baia Sprie.
Cand ati intalnit ultima oara pereti care la intalnire fac un unghi perfect drept (masurat cu raportorul)? Dar ferestre si usi care se inchid la prima incercare? Zugraveala lavabila, nepatata, pe un perete absolut neted? Hidranti din PVC, premiera in tara? Toate acestea si inca multe altele intr-o cladire noua, ati vazut, ati intalnit? Daca raspunsul e pozitiv, inseamna ca ati mai participat la o receptie de lucrari executate de IMI SA. Scoala Generala nr. 2 din Baia Sprie are cu ce sa se laude de acum inainte. Sala de sport asigura, pe langa functionalitate, si un dram de confort de care copiii din zona chiar aveau nevoie. Dotarile anexelor (in suprafata de 249 mp) vor mari multi ochi de pusti care nu vor sti ce noroc a dat peste ei. Sala propriu-zisa dispune de 852 mp si in acest moment asteapta sa fie parchetata pentru a se putea desena marcajele terenurilor de baschet, tenis, handbal si volei. Nici amatorii de alpinism nu au fost uitati, pentru ca urmeaza sa fie amenajat un perete artificial de escalada. Pentru ca “meniul" laudelor sa fie complet, trebuie sa precizam ca lucrarea a inceput in 30 mai 2003 si avea ca termen de predare luna aprilie a anului viitor. Termenul nu a fost respectat, precum se vede, pentru ca meseriasii de la IMI SA s-au cam grabit, cu toate ca la acest moment au 69 de lucrari contractate in 11 judete. “Am reusit sa adunam cei mai buni muncitori. Si ne-am bucurat de ajutorul Consiliului Local si al Primariei Baia Sprie, care s-au straduit sa dezafecteze si sa salubrizeze zonelor invecinate lucrarii prin amenajarea de zone verzi si alei pavate, astfel asigurandu-se accesul la toate utilitatile. A mai ramas de lucru la consolidarea malului Sasarului si la constructia copertinei in fata salii" a subliniat Alexandru Parjol, managerul IMI SA. Gata cu laudele! Va mai spunem doar ca Baia Sprie este primul oras din tara care se poate mandri cu o asemenea bijuterie, pentru ca e prima lucrare finalizata din cadrul programului guvernamental “Sali de sport scolare". IMI SA are contractata construirea a inca 13 sali, de la montajul peretilor din structura metalica, pana la instalatiile de incalzire, ventilatie si finisaje.
Lavinia COTARCEA
* Goana dupa impozit
La nivel national s-a desfasurat o ampla campanie de strangere a restantelor la impozitul global datorate de angajati. Surprinde neplacut ca redactarea actelor intocmite de angajatii Administratiilor Financiare a "rezolvat" doar derutarea cetatenilor. Inteligenta lucie a Ministerului a sesizat ca doar din 2003, declaratiile de impunere globala se trimit prin posta. Era logic ca inainte, foarte multi nu isi depusesera declaratia, fiind in necunostinta de cauza. Si baietii au inceput sa scotoceasca prin arhive dupa bani marunti. Celor care nu si-au depus declaratia care sa cuprinda toate veniturile realizate, li s-a aplicat o amenda de 500.000 lei. Astfel, chiar daca cineva a fost la zi cu plata tuturor taxelor catre bugetul de stat, a fost penalizat cu o jumatate de milion. In multe cazuri s-a constatat ca angajatorul a intocmit prost statele de plata, iar salariatul a fost pagubit cu o anumita suma. In loc sa i se dea macar acum acei bani, salariatii au fost penalizati pentru greseala altora. Pentru a lua un caz real, G.V. (in cazurile prezentate initialele sunt substituentul identitatii reale) din Baia Mare, a avut in anul 2001 un venit de 1.038.000 lei, dupa ce a lucrat ca suplinitor in invatamant. Contabila institutiei a gresit la calcularea salariilor, iar dupa doi ani, Administratia Financiara Baia Mare a constatat ca G.V. trebuie sa primeasca 186.000 lei. Pentru ca nu a depus declaratia de impozitare, i s-a aplicat o amenda de 500.000 lei, din care i s-a scazut 186.000. In concluzie, in loc sa primeasca suma cu care fusese pagubit de un bugetar neatent, G.V. va trebui sa scoata din buzunar 314.000 lei. Intr-un alt caz, A.S. a lucrat doar primele doua saptamani ale anului 2001, pentru care a fost remunerat cu 400.000 lei. Administratia a decis ca A.S. trebuie sa mai primeasca 2.000 lei inapoi. Pentru ca nu si-a depus declaratia, omul a fost amendat cu 498.000 lei, adica mai mare decat suma castigata in acea luna. Daca oamenii care platesc taxele la zi sunt taxati la fiecare abatere, atunci de ce functionarii gasiti vinovati de greseli evidente nu sunt sanctionati in nici un fel?
Ciprian DRAGOS
* Tichete, in loc de caltabosi
Campania asigurarilor obligatorii auto (RCA) va incepe in prag de Craciun. Se pare ca 20 decembrie este data la care se da startul completarii tichetelor RCA, desi normele au fost deja publicate in Monitorul Oficial. Asigurarea va scoate din buzunarul proprietarilor de automobile cu 30% mai multi bani decat anul trecut. Persoanele fizice, posesoare de automobile Dacia vor fi taxate cu 1.280.000 de lei / an, fractiunea de sase luni costand 640.000 de lei. Acelasi automobil aflat in proprietatea unei firme va fi asigurat cu 1.650.000 de lei pentru tot anul sau cu 825.000 de lei pentru sase luni. O data cu cresterea primelor de asigurare, creste si despagubirea maxima la doua miliarde de lei. Planurile companiilor de asigurari privind RCA-ul contin premii spectaculoase in bani, benzina, cadouri si alte "trageri la sorti".
Lavinia COTARCEA
* Bursa vorbelor
Sari, lume, sa vezi ce n-ai vazut! A spune ca traim vremuri aflate mai presus (sau mai prejos?) de orice explicatie este deja un truism, iar a incerca sa intrevezi logica celor ce se intampla, e o incercare ratata din start. O noua dovada ca lucrurile au luat-o razna, pe ritm de rock-and-roll, se poate gasi aruncand un ochi la ce se mai importa in Romania. Desi autoritatile se bat cu caramida in piept ca sprijina financiar producatorii agricoli, continuam sa importam grau si porumb, pentru a nu bloca industria de morarit si panificatie, cica. Granita Romaniei a fost trecuta si de 66.000 tone de ceapa frantuzeasca, usturoi si... praz! Banalii cartofi sunt si ei pe lista importurilor, pentru ca 5,8 milioane de euro au fost cheltuiti pentru cantitati mari aduse pe mesele romanilor. Morcovi, napi, sfecla rosie stau alaturi de mere, pere si gutui, toate parguite de soarele altor meleaguri. Apa minerala e si ea in top, alaturi de bauturi racoritoare cu zahar, vinuri si vermuturi. Sa fie oare toate astea trufandale?
Lavinia COTARCEA
* Punguta financiara
Pentru a stabili un echilibru intre importuri si exporturi, guvernul pregateste un proiect de lege pentru majorarea accizelor la produsele de lux. In aceasta categorie intra cafeaua, vinurile spumoase si electrocasnicele. In opinia importatorilor, aceasta masura va duce la cresterea preturilor, fara a avea un efect in reducerea deficitului bugetar.
Exporturi de vin
Vinul romanesc este apreciat in strainatate. Casa de Vinuri Pietroasa a inregistrat exporturi de 15% din totalul vanzarilor. Principalii consumatori de vinuri romanesti sunt in Elvetia, Germania si Statele Unite ale Americii. Feteasca Neagra, Pinot Noir sau Merlot sunt cele mai cautate sortimente.
Bani si agricultura
Uniunea Europeana lanseaza, in cadrul programului SAPARD, proiectul "Investitii in agricultura" si cuprinde 11.000 de proiecte destinate fermelor agricole. Obiectul acestora il constituie culturile de camp sau productiile zootehnice.
Mihaela MIHALEA
* AJOFM a bifat Ziua portilor deschise... inutil
Cand iti mor laudatorii
Se mai practica obiceiuri comuniste. Zice-se ca AJOFM a sarbatorit "Ziua portilor deschise". La eveniment au fost prezenti elevi de la diverse licee, insotiti de directorii institutiilor. Se pare ca nu i-a anuntat nimeni pe mai marii scolilor ca nu mai este o "obligatie de partid" sa participi la astfel de evenimente.
In ultimii ani, a devenit obicei si obligativitate (cah!) ca fiecare institutie publica sa aiba o zi de preaslavire. 10 decembrie a fost ziua Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM). Evenimentul s-a numit "Ziua portilor deschise". Impropriu spus "zi", deoarece evenimentul a durat doar doua ore (mai exact de la 12, 30 pana la 14,30). Avand in vedere maniera in care functionarii agentiei ii intampina pe nefericitii care le trec pragul si ca angajatii agentiei numai oameni rabdatori nu sunt, "ziua" a fost destul de lunga. In cele doua ore de "program cu publicul", functionarii au prezentat grupurilor de elevi si studenti activitatea agentiei. Cum era de asteptat, a fost multa demagogie, fara substrat concret, dar situatia a fost usor diferita de cea din perioada "de trista amintire". Daca inainte de 1989 se faceau vizite la fabrici si uzine pentru a se proslavi prosperitatea economica si productivitatea oamenilor muncii, acum elevii merg la AJOFM, pentru a invata de tineri ca situatia din Romania nu e roza si conditia de somer ii asteapta, pitita, dupa portile liceului. Oferta din "patrimoniul" agentiei e subtire. Tamplari, mecanici, uneori brutari sau, in cel mai fericit caz, barmani, aceasta e perspectiva dezolanta pentru viitorii absolventi.
Ati "ramas" pe... primavara!
In lipsa unei sali suficient de incapatoare pentru grupurile prezente, functionarii isi tineau speech-urile pe coridoare sau afara (!). Cum in zona misunau "cerberii insotitori" (directorii), elevii se dovedeau a fi extrem de interesati de prezentarile functionarilor, desi nici unul nu-si propunea sa se faca somer dupa ce termina liceul. Chiar daca s-a vorbit si despre ofertele de munca, cei prezenti nu au aflat prea multe. "Nu este nimic concret, vorbarie goala", a spus un student care probabil se astepta la oferte ferme. Multi dintre tinerii prezenti au venit in "interes de scoala" si nu-si faceau foarte mari iluzii in privinta informatiilor primite. "Noi am venit cu profesorul. Nu stiu ce se tot explica, fiindca nu am auzit. Este inghesuiala mare", a spus una dintre studentele venite in "interes didactic". Asa cum era normal, totul s-a incheiat cu un chestionar. Daca ar fi sa cuantificam calificativele acordate functionarilor de la AJOFM de elevii de la Grupul Scolar "C.D. Nenitescu", "Aurel Vlaicu" sau de studentii de la "Vasile Goldis", media ar fi... "Nesatisfacator". Ati ramas pe primavara, ceea ce inseamna ca mai trebuie sa va straduiti pentru a gasi variante "umane" de slujbe pentru tinerii care nu vor sa devina barmani. Va prindeti?
"Angajati din cadrul institutiei ne vorbesc despre activitatea lor. Eu sunt acum in clasa a XII-a si am de gand sa dau la facultate, asa ca nu prea ma intereseaza ce se intampla aici. Sper sa intru la facultate. Daca nu intru, voi vedea atunci." - elev "Nu este nimic concret, e vorbarie goala. Nu-ti spun nimic din ceea ce te-ar putea ajuta."- student
Mihaela MIHALEA
* Vor sa petreaca Craciunul intr-o familie
Se cauta mamici Si tatici !
Campania "Craciun in familie" a inceput! 35 de copii institutionalizati asteapta sa fie "adoptati" pe perioada sarbatorilor de iarna. Ceilalti, care raman in centrele de plasament, il asteapta pe Mos Craciun. Niste hainute sau niste dulciuri ar fi primite cu bucurie. Haideti sa le aratam ca ne pasa!
Unii au fost abandonati in spital imediat dupa nastere, altii provin din familii dezorganizate, sunt orfani sau au parinti care "nu-si permit" sa-i intretina. Motivele pentru care au ajuns intr-o casa de tip familial sau intr-un centru de plasament sunt variate, dar soarta lor e aceeasi. Probabil centrele de plasament le ofera conditii de trai mai bune, insa caldura unei familii nu poate fi substituita. Pentru acesti copii, Craciunul inseamna lacrimi si intrebari fara raspuns. "De ce eu nu am mama si tata? De ce Mos Craciun nu vine niciodata pe la mine?". In acest an, poate sa fie altfel. Macar de Craciun au si ei dreptul la o familie, chiar daca aceasta va putea doar sa le reaminteasca de parinti.
"Parinti" pentru o saptamana
Campania "Craciun in familie", demarata de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului (DJPDC) se deruleaza si in acest an. 35 de copii din casele de tip familial si Centrul de primire a minorilor in regim de urgenta asteapta sa fie "adoptati" pe perioada sarbatorilor de iarna. Procedura e simpla, iar "oferta" e vasta. Printre micutii cu varste cuprinse intre 3 si 15 ani se numara si doua perechi de gemeni. Bianca si Lucica au opt anisori, iar Ion si Constantin noua. "Doritorii trebuie sa depuna o cerere scrisa la sediul DJPDC, in care sa specifice varsta, sexul si numarul de copii pe care doreste sa-i ia acasa in perioada 22-29 decembrie. Urmeaza o ancheta sociala prin care vom stabili daca familia poate oferi conditiile minime copiilor. Avem deja opt cereri si suntem siguri ca numarul lor va creste. Micutii sunt incantati de idee si avem familii care au luat copii in fiecare an. E minunat sa le facem Craciunul mai fericit acestor copii, pentru ca oricat s-ar stradui personalul din casele de tip familial sau din centrele de plasament, caldura unei familii nu poate fi substituita", a spus Adriana Florea, coordonatoarea proiectului "Craciun in familie". Cei care nu pot sa devina "parinti" in perioada sarbatorilor de iarna, pot fi "Mos Craciun". Copiii care raman in casele de tip familial in perioada sarbatorilor il asteapta pe "mos" cu cadouri. Iar zambetul lor va "face cald in casele in care-i frig". De Craciun, trebuie sa putem privi cu drag la cei de langa noi, la acesti copii de multe ori ignorati.
Ioana LUCACEL
Asfalt Tango cu Bucurestiul
* IMI SA - competitivitate rasplatita
DOVADA!
* Goana dupa impozit
* Tichete, in loc de caltabosi
* Bursa vorbelor
* Punguta financiara
* AJOFM a bifat Ziua portilor deschise... inutil
Cand iti mor laudatorii
* Vor sa petreaca Craciunul intr-o familie
Se cauta mamici Si tatici !
* Capitala unei Romanii "democrate" igonora Ardealul
Asfalt Tango cu Bucurestiul
Injustetea alocarii fondurilor in sistem centralizat este flagranta, mai ales in ce priveste reabilitarea drumurilor nationale. Daca la capitolul reabilitare standard situatia celor trei provincii istorice este relativ echilibrata, in cazul reabilitarii primare a drumurilor nationale, Muntenia este net favorizata fata de Moldova si mai ales fata de Ardeal.
Transilvania continua sa fie considerata cenusareasa Romaniei. Asta desi provincia de dincoace de Carpati este cea mai harnicuta cand este vorba de colectarea taxelor la bugetul de stat.
Spre Occident nu treci prin Tandarei
In urma cu cinci ani, cand a lansat manifestul “M-am saturat de Romania", Sabin Gherman a provocat un val de revolta, atat din partea presei, cat mai ales a clasei politice, indiferent de coloratura. Gherman avea doua argumente forte pentru a-si sustine teza: ca Bucurestiului ii fusese alocat in 1998 un buget mai mare decat cel al intregii Transilvanii si ca aproape numai in sudul tarii se refac drumurile. Situatia reabilitarii drumurilor nationale intre anii 1996-2004 confirma faptul ca Transilvania este considerata o simpla colonie de catre guvernantii de la Bucuresti, in pofida faptului ca provincia de la vest de Carpati este nu numai cea mai bogata (exceptand capitala), dar este si cea mai intinsa. Mecanismul alocarii arbitrare a fondurilor, indiferent ca sunt interne sau externe, este dublat si de miopie politica si economica, intrucat legaturile rutiere ale Romaniei cu Occidentul nu trec prin Calafat sau Tandarei, ci prin Arad, Oradea sau Satu Mare.
“Generosul" Mitrea
Situatia primita de la Administratia Nationala a Drumurilor (AND), subordonata Ministerului Transporturilor, este revelatoare. Exista doua tipuri de lucrari la caile rutiere: reabilitarea standard si reabilitarea primara. Prima inseamna refacerea completa a unui tronson de sosea, incluzand refacerea podurilor si a fundatiei. Reabilitarea primara inseamna o simpla reparare a drumului respectiv, adica este inlocuit doar covorul asfaltic. In paranteza fie spus, activitatea de reabilitare a drumurilor nationale a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii trei ani, insa nu datorita nemaipomenitei competente a ministrului Miron Mitrea, ci pur si simplu pentru ca volumul finantarilor externe a sporit considerabil. Probabil, de aceea preturile medii la care se reabiliteaza kilometrul de drum au crescut constant in perioada analizata.
Numai taratele sunt ieftine...
In ce priveste reabilitarea standard a drumurilor nationale, situatia este normala. Intre 1996-2004 a fost sau urmeaza a fi receptionate lucrari insumand 2.705 kilometri (la nivel national) cu o valoare totala de 1.046 milioane euro. Scump, dar unii ar spune ca face. In Ardeal au fost sau urmeaza a fi receptionate lucrari insumand 1.077 km, cu o valoare totala de aproape 500 milioane euro. Ponderea volumului de lucrari executate in aceasta provincie este fireasca. In schimb, valoarea totala a lucrarilor pare anormal de mare, raportata la lungimea totala a drumurilor refacute. Este posibil ca lucrarile din Transilvania sa fie mai dificil de executat, din pricina reliefului, desi nu e foarte sigur. Cert este ca firmele occidentale, mai ales cele italiene, lucreaza mai scump decat cele autohtone. Calitatea lucrarilor insa face ca aceste investitii sa fie cele mai rentabile.
Cenusareasa Romaniei
In cazul lucrarilor de reabilitare primara (un soi de reparatii generale), arbitrariul alocarii fondurilor este revoltator. In perioada analizata, in Muntenia au fost receptionate sau urmeaza sa fie 1.457 km de drumuri nationale, in timp ce in Moldova doar 352 km, iar in Ardeal (inclusiv Banatul, Crisana si Maramuresul) numai 262 km! Deci, in zona de plimbari a miticilor au fost executate lucrari de patru ori mai ample decat in Moldova, de peste cinci ori mai ample fata de Ardeal si de peste doua ori fata de totalul celor din “provinciile cucerite", adica Ardealul si Moldova. Mai remarcam si incetineala cu care se desfasoara lucrarile in Ardeal, care nu este cauzata de “temperamentul specific" al locuitorilor zonei, ci de modul de alocare a fondurilor. De pilda, refacerea uneia dintre cele mai importante sosele romanesti (alaturi de cea dintre Bucuresti si Giugiu), Cluj-Bors, a durat aproape zece ani, in conditiile in care traficul spre si dinspre cea mai importanta “poarta romaneasca spre Occident", vama Bors, este, probabil, cel mai intens de pe teritoriul patriei!
Voturile nu vin din Ardeal
O proba in plus privind alocarea discretionara a fondurilor spre confortul sudistilor o constituie si faptul ca la Directia Regionala de Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj exista trei proiecte de reabilitare primara, aprobate deja. Este vorba de tronsoanele Oradea-Satu Mare-Negresti-Sighet (cu o lungime totala de 232 km), de Dej-Baia Mare-Halmeu (cu 156 km) si de Baia Mare-Sighet-Borsa-Iacobeni (cu o lungime a traseului pe teritoriul DRDP Cluj de 180 km). Proiectele sunt avizate de AND, care nu gaseste insa fonduri pentru realizarea lor. Nu sunt bani, pentru ca trebuie refacute, cu prioritate, tronsoane “strategice" de tipul Cuza Voda-Oltenita. In plus, toate proiectele de reabilitare a drumurilor ardelene au fost intocmite in timpul cand la carma ministerului se afla Traian Basescu. Mitrea a stopat aceasta “practica nesanatoasa". Firmele de constructii ale moldovenilor (sechelariilor) sau bucurestenilor trebuie sa fie alimentate de la buget. In plus, Adrian Nastase a apreciat corect, intr-un cadru de lucru pesedist, ca “voturile nu vin din Ardeal".
Dorin PETRISOR
* IMI SA - competitivitate rasplatita
DOVADA!
Ca SC Intreprindere Montaj Instalatii SA Baia Mare a primit trofeul competitivitatii pe anul 2003, nu mai este o noutate. Ca IMI SA a meritat premiul, este de necontestat. Parca pentru a dovedi inca o data ca premiul nu a fost o intamplare, vineri a avut loc receptia preliminara a salii de sport cu care se poate mandri Scoala Generala nr. 2 din Baia Sprie.
Cand ati intalnit ultima oara pereti care la intalnire fac un unghi perfect drept (masurat cu raportorul)? Dar ferestre si usi care se inchid la prima incercare? Zugraveala lavabila, nepatata, pe un perete absolut neted? Hidranti din PVC, premiera in tara? Toate acestea si inca multe altele intr-o cladire noua, ati vazut, ati intalnit? Daca raspunsul e pozitiv, inseamna ca ati mai participat la o receptie de lucrari executate de IMI SA. Scoala Generala nr. 2 din Baia Sprie are cu ce sa se laude de acum inainte. Sala de sport asigura, pe langa functionalitate, si un dram de confort de care copiii din zona chiar aveau nevoie. Dotarile anexelor (in suprafata de 249 mp) vor mari multi ochi de pusti care nu vor sti ce noroc a dat peste ei. Sala propriu-zisa dispune de 852 mp si in acest moment asteapta sa fie parchetata pentru a se putea desena marcajele terenurilor de baschet, tenis, handbal si volei. Nici amatorii de alpinism nu au fost uitati, pentru ca urmeaza sa fie amenajat un perete artificial de escalada. Pentru ca “meniul" laudelor sa fie complet, trebuie sa precizam ca lucrarea a inceput in 30 mai 2003 si avea ca termen de predare luna aprilie a anului viitor. Termenul nu a fost respectat, precum se vede, pentru ca meseriasii de la IMI SA s-au cam grabit, cu toate ca la acest moment au 69 de lucrari contractate in 11 judete. “Am reusit sa adunam cei mai buni muncitori. Si ne-am bucurat de ajutorul Consiliului Local si al Primariei Baia Sprie, care s-au straduit sa dezafecteze si sa salubrizeze zonelor invecinate lucrarii prin amenajarea de zone verzi si alei pavate, astfel asigurandu-se accesul la toate utilitatile. A mai ramas de lucru la consolidarea malului Sasarului si la constructia copertinei in fata salii" a subliniat Alexandru Parjol, managerul IMI SA. Gata cu laudele! Va mai spunem doar ca Baia Sprie este primul oras din tara care se poate mandri cu o asemenea bijuterie, pentru ca e prima lucrare finalizata din cadrul programului guvernamental “Sali de sport scolare". IMI SA are contractata construirea a inca 13 sali, de la montajul peretilor din structura metalica, pana la instalatiile de incalzire, ventilatie si finisaje.
Lavinia COTARCEA
* Goana dupa impozit
La nivel national s-a desfasurat o ampla campanie de strangere a restantelor la impozitul global datorate de angajati. Surprinde neplacut ca redactarea actelor intocmite de angajatii Administratiilor Financiare a "rezolvat" doar derutarea cetatenilor. Inteligenta lucie a Ministerului a sesizat ca doar din 2003, declaratiile de impunere globala se trimit prin posta. Era logic ca inainte, foarte multi nu isi depusesera declaratia, fiind in necunostinta de cauza. Si baietii au inceput sa scotoceasca prin arhive dupa bani marunti. Celor care nu si-au depus declaratia care sa cuprinda toate veniturile realizate, li s-a aplicat o amenda de 500.000 lei. Astfel, chiar daca cineva a fost la zi cu plata tuturor taxelor catre bugetul de stat, a fost penalizat cu o jumatate de milion. In multe cazuri s-a constatat ca angajatorul a intocmit prost statele de plata, iar salariatul a fost pagubit cu o anumita suma. In loc sa i se dea macar acum acei bani, salariatii au fost penalizati pentru greseala altora. Pentru a lua un caz real, G.V. (in cazurile prezentate initialele sunt substituentul identitatii reale) din Baia Mare, a avut in anul 2001 un venit de 1.038.000 lei, dupa ce a lucrat ca suplinitor in invatamant. Contabila institutiei a gresit la calcularea salariilor, iar dupa doi ani, Administratia Financiara Baia Mare a constatat ca G.V. trebuie sa primeasca 186.000 lei. Pentru ca nu a depus declaratia de impozitare, i s-a aplicat o amenda de 500.000 lei, din care i s-a scazut 186.000. In concluzie, in loc sa primeasca suma cu care fusese pagubit de un bugetar neatent, G.V. va trebui sa scoata din buzunar 314.000 lei. Intr-un alt caz, A.S. a lucrat doar primele doua saptamani ale anului 2001, pentru care a fost remunerat cu 400.000 lei. Administratia a decis ca A.S. trebuie sa mai primeasca 2.000 lei inapoi. Pentru ca nu si-a depus declaratia, omul a fost amendat cu 498.000 lei, adica mai mare decat suma castigata in acea luna. Daca oamenii care platesc taxele la zi sunt taxati la fiecare abatere, atunci de ce functionarii gasiti vinovati de greseli evidente nu sunt sanctionati in nici un fel?
Ciprian DRAGOS
* Tichete, in loc de caltabosi
Campania asigurarilor obligatorii auto (RCA) va incepe in prag de Craciun. Se pare ca 20 decembrie este data la care se da startul completarii tichetelor RCA, desi normele au fost deja publicate in Monitorul Oficial. Asigurarea va scoate din buzunarul proprietarilor de automobile cu 30% mai multi bani decat anul trecut. Persoanele fizice, posesoare de automobile Dacia vor fi taxate cu 1.280.000 de lei / an, fractiunea de sase luni costand 640.000 de lei. Acelasi automobil aflat in proprietatea unei firme va fi asigurat cu 1.650.000 de lei pentru tot anul sau cu 825.000 de lei pentru sase luni. O data cu cresterea primelor de asigurare, creste si despagubirea maxima la doua miliarde de lei. Planurile companiilor de asigurari privind RCA-ul contin premii spectaculoase in bani, benzina, cadouri si alte "trageri la sorti".
Lavinia COTARCEA
* Bursa vorbelor
Sari, lume, sa vezi ce n-ai vazut! A spune ca traim vremuri aflate mai presus (sau mai prejos?) de orice explicatie este deja un truism, iar a incerca sa intrevezi logica celor ce se intampla, e o incercare ratata din start. O noua dovada ca lucrurile au luat-o razna, pe ritm de rock-and-roll, se poate gasi aruncand un ochi la ce se mai importa in Romania. Desi autoritatile se bat cu caramida in piept ca sprijina financiar producatorii agricoli, continuam sa importam grau si porumb, pentru a nu bloca industria de morarit si panificatie, cica. Granita Romaniei a fost trecuta si de 66.000 tone de ceapa frantuzeasca, usturoi si... praz! Banalii cartofi sunt si ei pe lista importurilor, pentru ca 5,8 milioane de euro au fost cheltuiti pentru cantitati mari aduse pe mesele romanilor. Morcovi, napi, sfecla rosie stau alaturi de mere, pere si gutui, toate parguite de soarele altor meleaguri. Apa minerala e si ea in top, alaturi de bauturi racoritoare cu zahar, vinuri si vermuturi. Sa fie oare toate astea trufandale?
Lavinia COTARCEA
* Punguta financiara
Pentru a stabili un echilibru intre importuri si exporturi, guvernul pregateste un proiect de lege pentru majorarea accizelor la produsele de lux. In aceasta categorie intra cafeaua, vinurile spumoase si electrocasnicele. In opinia importatorilor, aceasta masura va duce la cresterea preturilor, fara a avea un efect in reducerea deficitului bugetar.
Exporturi de vin
Vinul romanesc este apreciat in strainatate. Casa de Vinuri Pietroasa a inregistrat exporturi de 15% din totalul vanzarilor. Principalii consumatori de vinuri romanesti sunt in Elvetia, Germania si Statele Unite ale Americii. Feteasca Neagra, Pinot Noir sau Merlot sunt cele mai cautate sortimente.
Bani si agricultura
Uniunea Europeana lanseaza, in cadrul programului SAPARD, proiectul "Investitii in agricultura" si cuprinde 11.000 de proiecte destinate fermelor agricole. Obiectul acestora il constituie culturile de camp sau productiile zootehnice.
Mihaela MIHALEA
* AJOFM a bifat Ziua portilor deschise... inutil
Cand iti mor laudatorii
Se mai practica obiceiuri comuniste. Zice-se ca AJOFM a sarbatorit "Ziua portilor deschise". La eveniment au fost prezenti elevi de la diverse licee, insotiti de directorii institutiilor. Se pare ca nu i-a anuntat nimeni pe mai marii scolilor ca nu mai este o "obligatie de partid" sa participi la astfel de evenimente.
In ultimii ani, a devenit obicei si obligativitate (cah!) ca fiecare institutie publica sa aiba o zi de preaslavire. 10 decembrie a fost ziua Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM). Evenimentul s-a numit "Ziua portilor deschise". Impropriu spus "zi", deoarece evenimentul a durat doar doua ore (mai exact de la 12, 30 pana la 14,30). Avand in vedere maniera in care functionarii agentiei ii intampina pe nefericitii care le trec pragul si ca angajatii agentiei numai oameni rabdatori nu sunt, "ziua" a fost destul de lunga. In cele doua ore de "program cu publicul", functionarii au prezentat grupurilor de elevi si studenti activitatea agentiei. Cum era de asteptat, a fost multa demagogie, fara substrat concret, dar situatia a fost usor diferita de cea din perioada "de trista amintire". Daca inainte de 1989 se faceau vizite la fabrici si uzine pentru a se proslavi prosperitatea economica si productivitatea oamenilor muncii, acum elevii merg la AJOFM, pentru a invata de tineri ca situatia din Romania nu e roza si conditia de somer ii asteapta, pitita, dupa portile liceului. Oferta din "patrimoniul" agentiei e subtire. Tamplari, mecanici, uneori brutari sau, in cel mai fericit caz, barmani, aceasta e perspectiva dezolanta pentru viitorii absolventi.
Ati "ramas" pe... primavara!
In lipsa unei sali suficient de incapatoare pentru grupurile prezente, functionarii isi tineau speech-urile pe coridoare sau afara (!). Cum in zona misunau "cerberii insotitori" (directorii), elevii se dovedeau a fi extrem de interesati de prezentarile functionarilor, desi nici unul nu-si propunea sa se faca somer dupa ce termina liceul. Chiar daca s-a vorbit si despre ofertele de munca, cei prezenti nu au aflat prea multe. "Nu este nimic concret, vorbarie goala", a spus un student care probabil se astepta la oferte ferme. Multi dintre tinerii prezenti au venit in "interes de scoala" si nu-si faceau foarte mari iluzii in privinta informatiilor primite. "Noi am venit cu profesorul. Nu stiu ce se tot explica, fiindca nu am auzit. Este inghesuiala mare", a spus una dintre studentele venite in "interes didactic". Asa cum era normal, totul s-a incheiat cu un chestionar. Daca ar fi sa cuantificam calificativele acordate functionarilor de la AJOFM de elevii de la Grupul Scolar "C.D. Nenitescu", "Aurel Vlaicu" sau de studentii de la "Vasile Goldis", media ar fi... "Nesatisfacator". Ati ramas pe primavara, ceea ce inseamna ca mai trebuie sa va straduiti pentru a gasi variante "umane" de slujbe pentru tinerii care nu vor sa devina barmani. Va prindeti?
"Angajati din cadrul institutiei ne vorbesc despre activitatea lor. Eu sunt acum in clasa a XII-a si am de gand sa dau la facultate, asa ca nu prea ma intereseaza ce se intampla aici. Sper sa intru la facultate. Daca nu intru, voi vedea atunci." - elev "Nu este nimic concret, e vorbarie goala. Nu-ti spun nimic din ceea ce te-ar putea ajuta."- student
Mihaela MIHALEA
* Vor sa petreaca Craciunul intr-o familie
Se cauta mamici Si tatici !
Campania "Craciun in familie" a inceput! 35 de copii institutionalizati asteapta sa fie "adoptati" pe perioada sarbatorilor de iarna. Ceilalti, care raman in centrele de plasament, il asteapta pe Mos Craciun. Niste hainute sau niste dulciuri ar fi primite cu bucurie. Haideti sa le aratam ca ne pasa!
Unii au fost abandonati in spital imediat dupa nastere, altii provin din familii dezorganizate, sunt orfani sau au parinti care "nu-si permit" sa-i intretina. Motivele pentru care au ajuns intr-o casa de tip familial sau intr-un centru de plasament sunt variate, dar soarta lor e aceeasi. Probabil centrele de plasament le ofera conditii de trai mai bune, insa caldura unei familii nu poate fi substituita. Pentru acesti copii, Craciunul inseamna lacrimi si intrebari fara raspuns. "De ce eu nu am mama si tata? De ce Mos Craciun nu vine niciodata pe la mine?". In acest an, poate sa fie altfel. Macar de Craciun au si ei dreptul la o familie, chiar daca aceasta va putea doar sa le reaminteasca de parinti.
"Parinti" pentru o saptamana
Campania "Craciun in familie", demarata de Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului (DJPDC) se deruleaza si in acest an. 35 de copii din casele de tip familial si Centrul de primire a minorilor in regim de urgenta asteapta sa fie "adoptati" pe perioada sarbatorilor de iarna. Procedura e simpla, iar "oferta" e vasta. Printre micutii cu varste cuprinse intre 3 si 15 ani se numara si doua perechi de gemeni. Bianca si Lucica au opt anisori, iar Ion si Constantin noua. "Doritorii trebuie sa depuna o cerere scrisa la sediul DJPDC, in care sa specifice varsta, sexul si numarul de copii pe care doreste sa-i ia acasa in perioada 22-29 decembrie. Urmeaza o ancheta sociala prin care vom stabili daca familia poate oferi conditiile minime copiilor. Avem deja opt cereri si suntem siguri ca numarul lor va creste. Micutii sunt incantati de idee si avem familii care au luat copii in fiecare an. E minunat sa le facem Craciunul mai fericit acestor copii, pentru ca oricat s-ar stradui personalul din casele de tip familial sau din centrele de plasament, caldura unei familii nu poate fi substituita", a spus Adriana Florea, coordonatoarea proiectului "Craciun in familie". Cei care nu pot sa devina "parinti" in perioada sarbatorilor de iarna, pot fi "Mos Craciun". Copiii care raman in casele de tip familial in perioada sarbatorilor il asteapta pe "mos" cu cadouri. Iar zambetul lor va "face cald in casele in care-i frig". De Craciun, trebuie sa putem privi cu drag la cei de langa noi, la acesti copii de multe ori ignorati.
Ioana LUCACEL
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
