Social-Economic

* Trista radiografie a starii padurilor maramuresene
Blestemul aurului verde

* Maramureseni din Ucraina au plecat la Alba Iulia cu carutele
1 DECEMBRIE SI MARAMURESENII

* Complexul Rapid va invita la
Bingooo!

* Bursa vorbelor

* Punguta Financiara

* Atentie, datornici!

* Trista radiografie a starii padurilor maramuresene
Blestemul aurului verde

Judecatoriile Maramuresului continua sa fie asaltate de procese de revendicare sau retrocedare. Numai la Sighet s-au judecat cateva mii de cazuri! Lucrurile se misca incet. Directia Silvica Baia Mare a anuntat ca dintr-un total de 250.000 ha de padure s-au retrocedat (sau urmeaza) circa 60.000.

Cam 16.000 de persoane fizice vor fi reimpropietarite cu 14.000 ha. In unele localitati insa, situatia este delicata, si retrocedarea nu rezolva totul. Proprietari fara proprietate, care sunt nevoiti sa-si cumpere lemne de foc, in timp ce altii le taie padurea, primari cercetati penal, in doua cuvinte: harababura autorizata.

Proprietarii fara proprietati

Comuna Ieud a primit 2.000 de hectare de padure comunala, "rea", doborata, cu drumuri impracticabile. Primaria a mai primit 748 de hectare de padure de prima calitate, in hotarul Poienilor de sub Munte, dar inca n-a intrat in posesia acesteia, iar poienarii o doboara acum incet, bustean dupa bustean. Padurea redobandita de persoanele fizice n-a fost inca validata! Satenii sunt nevoiti sa-si cumpere lemne pentru iarna, desi sunt proprietarii unui munte de lemn. La Rona de Sus, nu exista acte doveditoare privind proprietatile decat incepand cu anul 1951. Cartile funciare se presupune ca au fost arse in timpul evenimentelor din decembrie '89. S-a reusit gasirea dovezilor doar pentru vreo 60 de hectare, care vor fi impartite in parcele mici de 0,25 - 0,50 de hectare. Si actele composesoratului Rona s-au pierdut ori au fost distruse. Moiseiul are padure pe valea Tibau, la 80 de kilometri distanta de comuna. Comunitatea a chemat in instanta Romsilva, pentru retrocedarea a 472 de hectare in Rezervatia Pietrosu Rodnei, fapt care contravine flagrant legilor in vigoare.

Situatii penale

La Stramtura, situatia e exploziva: brigada silvica privata a fost desfiintata (se spune ca in urma repetatelor nereguli) si cei trei padurari, pusi pe drumuri. Intransingentul ITRSC Satu Mare (indiscutabil institutia cea mai activa in domeniul controlului silvic) a facut denunt penal contra primarului Ioan Pasere si a altor patru persoane. La inceputul lunii noiembrie, padurea comunala a fost preluata de OS Mara, dar spiritele nici pomeneala sa se fi calmat. In satele Glod si Slatioara, doar cativa cetateni au fost improprietariti. Inca nu s-a gasit amplasamentul potrivit pentru padurile retrocedabile de la Dragomiresti, Barsana si Sapanta. Composesoratele Vadu Izei, Sighetu Marmatiei si Remeti (ultimul are probleme cu politia) inca n-au fost puse in posesie insa, per total, din 88 de composesorate au fost rezolvate cererile a 77 dintre ele. La Sacel, 245 de hectare de codru nu pot fi retrocedate, deoarece primaria nu are personal de administrare sau contract cu Directia Silvica, iar pentru alte 121 de hectare lipsesc amplasamentele. Si acolo primarul este cercetat penal pentru neglijenta in administrarea fondului forestier. La Desesti, padurea comunala intinsa pe 1.360 de hectare e in moarte clinica, caz consemnat de GAZETA. Litigii in instanta intre ortodocsi si greco-catolici, de la padurile stramosesti, se inregistreaza in multe comune, cum ar fi Calinesti sau Moisei.

Silvan "e-n scanduri"

Despre Borsa si Poienile de sub Munte nici nu mai vorbim, acolo situatia e apocaliptica. Privit din avion totul pare in regula, codrul exista. Problema e ca densitatea acestuia a scazut drastic, la fel si varsta arborilor. De fapt, volumul efectiv al biomasei a scazut aproape la jumatate in ultimii 15 ani. Directia Silvica Baia Mare face mari eforturi pentru a controla situatia si a inceput procedura de rascumparare a padurilor pentru o mai buna paza si administrare. Poate este cea mai buna solutie, pentru ca generatia din care facem parte nu este suficient de inteleapta. Ce-o urma, numai Dumnezeu stie, caci zeul padurii, Silvan, nu mai exista, a fost demult transformat in scanduri.

Teofil IVANCIUC



* Maramureseni din Ucraina au plecat la Alba Iulia cu carutele
1 DECEMBRIE SI MARAMURESENII

La 1 decembrie 1918 era definitivat procesul de realizare a statului national unitar roman. Dupa unirea Basarabiei si Bucovinei cu Regatul Romaniei, Ardealul era ultima provincie istorica care intra in granitele tarii. Nu intamplator, Marea Adunare Nationala s-a desfasurat la Alba Iulia, cetatea in care, cu mai bine de 300 de ani in urma, isi facea o intrare triumfatoare Mihai Viteazul, primul Intregitor. Acelasi supranume l-a purtat si regele Ferdinand, incoronat abia in 1922, in vechiul Apulum.

Unirea Transilvaniei cu Romania a insemnat si pentru maramureseni o perioada de tulburari. La sfarsitul anului 1918, taranimea a atacat, concomitent, atat organele locale ale vechiului regim (notari, primari, primpretori si jandarmi, cat si mosieri si chiaburi, un lucru firesc dupa patru ani de razboi si de lipsuri.

Atacuri "unioniste"

Actiunile au inceput mai intai in satele din jurul oraselor cu garnizoane militare si cele din jurul centrelor miniere. Treptat, insa, ele au cuprins pana si cele mai indepartate catune. In noiembrie 1918, soldatii inarmati veniti de pe front si taranii rasculati din Cuteius l-au atacat pe ajutorul de notar, l-au maltratat cu patul armelor si cu bate si i-au devastat locuinta in asa fel, incat nu i-au lasat nici lenjerie de corp. Dupa cum rezulta din plangerea adresata subprefectului de Maramures, taranii i-au provocat o paguba de 13.500 de coroane. Reclamantul cerea subprefectului sprijin pentru a putea sa-si redobandeasca bunurile furate. Oficiul postal din Sighet a cerut prefectului sa ia sub paza sa telefonul si telegraful, aratandu-se intr-o adresa ca, in imprejurarile existente, primejdia ameninta totul si ca apararea instalatiilor telefonice si telegrafice era tot atat de necesara ca si mentinerea ordinii publice. Tinand seama de informatiile primite si incercand sa restabileasca ordinea in comitat, prefectul a cerut subprefectului, la 6 noiembrie 1918, sa-i raporteze de urgenta, telegrafic, efectivul jandarmilor de incredere, al garzilor financiare, al paznicilor de paduri, al politistilor de frontiera si al celor din orase si comune, de care dispune si sa se ingrijeasca de mentinerea ordinii publice fara ajutorul armatei, deoarece aceasta era cu totul insuficienta. Fara a tine seama de masurile luate de prefect, concomitent cu devastarea sediilor notariale si alungarea reprezentantilor stapanirii austro-ungare, soldatii demobilizati si taranii din Maramures au atacat padurile si conacele mosieresti, impartind intre ei cerealele, vitele si alte bunuri mobile. La sfarsitul lunii noiembrie, subprefectul raporta Ministerului de Interne, cu cea mai mare parere de rau, ca ordinea publica din comitatul Maramures se prabuseste complet. Siguranta personala si a averii aproape incetase. "Talhariile si jafurile" erau la ordinea zilei, in urma lor pierzandu-se valori de zeci de milioane, atat ale statului, cat si ale cetatenilor. Soldatii care se reintorceau de pe front, adunati in grupuri, au atacat si au dezarmat pe jandarmi, "au jefuit cladirile cailor ferate si ale postei, precum si magazinele particulare. In comunele mai mici aceasta stare de anarhie a facut mai multe victime omenesti". La 1 decembrie 1918, taranii din comunele Calinesti, Giulesti, Barsana si alte localitati din jurul Sighetului, intorcandu-se de la mitingul tinut cu ocazia proclamarii unirii Transilvaniei cu Romania, de catre Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, circa 2.000 de oameni, au patruns in carciumi si pravalii din Sighetul Marmatiei devastand totul, ridicand marfuri si bani.

Noile organe ale puterii

Alungarea, de catre soldatii inarmati demobilizati si taranii rasculati, a organelor locale ale puterii de stat austro-ungare de pe cuprinsul Maramuresului, a pregatit conditiile pentru desavarsirea unitatii de stat a romanilor, infiintandu-se noi organe ale puterii locale si anume consiliile si garzile nationale. In multe localitati din Maramures (pe valea Izei, Viseului si Marei) consiliile si garzile nationale s-au constituit in primele zile ale lunii noiembrie 1918. Consiliile nationale comunale erau subordonate consiliilor nationale de plasa, iar acestea celor ale comitatului. Consiliul National Roman judetean din Sighet s-a constituit in 22 noiembrie 1918. Afland ca la constituirea acestui consiliu vor participa, alaturi de populatia romaneasca din oras si taranii din satele maramuresene, precum si faptul ca data fixata coincidea cu aceea a targului saptamanal, seful politiei a comunicat subprefectului ca tinerea adunarii provoaca ingrijorare, mai ales ca nu dispunea de forte suficiente. Intr-adevar, la adunarea de constituire au participat 5.000-6.000 de oameni, avand steaguri si cocarde tricolore romanesti. Consiliul alcatuit numara 200 de membri, cate doi de fiecare sat. Alaturi de consiliile nationale romane au luat nastere consilii nationale maghiare, ucrainene, evreiesti care indeplineau sarcinile vechiului aparat local de stat. La inceput, intre aceste consilii si cele romanesti a existat o colaborare, dar numai in privinta linistirii maselor rasculate si mentinerea ordinii. In vederea asigurarii securitatii si linistii, pe langa consiliile nationale, au fost infiintate garzi nationale, inarmate cu pusti luate din depozitele de armament, care au intrat in stapanirea consiliilor, sau de la unitatile militare si de jandarmi. Una din principalele preocupari ale consiliilor nationale romane din Maramures a fost pregatirea maselor in vederea unirii Transilvaniei cu Romania. Cand Consiliul National Roman Central a chemat poporul roman sa participe la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, aceste organe au desfasurat o intensa activitate pentru mobilizarea maselor. Cu ocazia constituirii Consiliului National Judetean din Sighet au fost alesi si delegatii care urmau sa participe la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Printre ei se numarau dr. Vasile Chindris, Ilie Filip, dr. George Barlea, Vasile Micu, Mihail Dan, Aurel Sabau, Florutiu Bilt, Ioan Ionescu, Ioan Bilt-Dancus, Grigore Lupu, Dionisie Veres si Ioan Dorotiu.

De la Slatina la Alba

In 1918 o multime de maramureseni au plecat la Alba Iulia, pentru a participa acolo la actul Marii Uniri. Printre ei, romani din Slatina, Apsa de Jos si Mijloc, Biserica Alba, localitati aflate azi in Ucraina. Atunci, in clipa cand de la tribuna oficiala s-a proclamat unirea cu tara muma a partilor "de la Nistru pana la Tisa", cei din Maramuresul nordic au racnit intr-un glas, tulburand solemnitatea momentului: "Dar pe noi, cei de dincolo de Tisa, cui ne lasati?!". Oficialii unionisti i-au linistit, fagaduindu-le ca nu-i vor uita. Armata Romana a luat pozitie, in ianuarie 1919, pe aliniamentul Teceu-valea Neagovei, adica pe linia care separa satele cu populatie romana de cele ucrainene. Un an mai tarziu, fara explicatii, oastea regala s-a retras la sud de rau, zona abandonata fiind ocupata de trupele cehoslovace, fara sa fi existat vreo amenintare ori revendicare teritoriala. Din prostia noastra s-au pierdut atunci doua treimi din Maramures, si o populatie de cateva zeci de mii de romanasi, ramasi printre straini. In acest special context trebuie privita deplasarea de acum a celor din Slatina la Alba. Caci chiar strabunii lor au fost tradati si apoi uitati de ai nostri. Sase slatineni s-au hotarat sa refaca drumul parcurs cu carutele acum 80 de ani de catre inaintasii lor: Vasile Ona Jotu (seful delegatiei si presedinte al Asociatiei "Ioan Mihaly de Apsa" din Solotvino), Victor Matula, Mihai Siman, Gheorghe Opris, Lorincz Ona si Ioan Simionca. Luni de dimineata pe la ora 10, cei sase au trecut podul istoric, intampinati fiind de Cosma, Deghid, Jenny Godja, primarii din Sapanta si din Rona de Sus, politisti, ansamblul "Florile Izei" si Patru Barlea, oameni de cultura, curiosi. Si au traversat dincoace: doi cai maro, o caruta albastra, proaspat vopsita, sase straite, trei bancute acoperite cu cergi mitoase, un lampas cu petrol, un casetofon turcesc, o doba si o cetera. Doua drapele: in dreapta atelajului, tantos, cel ucrainean, in stanga, modest si usor aplecat, tricolorul autohton. Dupa granita s-a oficiat o scurta slujba religioasa, apoi s-a trecut la veselie, cu tapurituri si valuri de palinca, asta intre fetele bisericesti si in plin post al Craciunului. Printre inghitituri, s-a vorbit.

Fiecare pe limba lui

Jenny Godja, patetica, dupa obiceiu-i: "Cred ca bunul Dumnezeu trebuie sa va rasplateasca gestul mai mult decat o facem noi" (n. red. - slatinenii au fost omeniti de primaria Sighet cu semnarea in cartea de onoare, asigurarea imnului la casetofon, colacul, sarea, palinca si lautarii). Sandu Cosma: "CJ va sprijini pana la sfarsit aceasta deplasare. S-au alocat de la inceput bani pentru construirea carutei, care va ramane apoi la muzeul din Baia Mare. Pe drum este pregatita cazarea pentru toata delegatia, inclusiv masa pentru cai, si desigur, pentru oameni. Am estimat cheltuielile la 50-60 de milioane de lei, daca nu ne vom incadra in aceasta suma, oricum vom gasi resurse, pana la sfarsit." Ona Jotu a tinut-o pe a lui: "Fiecare roman, daca nu poate merge macar o data in viata la Alba Iulia, macar sa se gandeasca si el c-ar merge." Lorincz Ona, 73 de ani, s-a mirat cand l-am intrebat de silueta cailor sai, care nu erau mai grasi ca mine: "Io-s a lu Lorint, a lu' Gheorghe Lenas. Socotim ca-n patru zale om ajunge acolo. Om gasa si salas de durnit. Avem in straita die baut, die mancat si die fumat. Caii mniei nu-s slabuti, is numa un ptic mai RARI." Victor Matula: "Baba me' i die la voi, din Barsana, da io nu cunosc pa nime in Romania, ca am umblat numa pan Rusia. Amu' m-am intors din Petersburg, unde-am radicat o beserica. Ieu acolo 5-600 de dolari pa luna." Mihai Siman, 21 de ani, student la Baia Mare : "As vrea sa raman in Romania, dar pot numai cu insuratoarea. Parintii mei mi-au zis ca daca fac una ca asta, atunci sa iau si casa parinteasca (cladirea propriu-zisa) si sa o trec dincoace de Tisa." Cand le-a comunicat bucuria ca de la anul vor avea nevoie de viza ca sa vina in Romania, toti intr-un glas au exclamat: "D-apoi, si ase n-am tare vizitat p-aicea, d-apoi amu n-om mai vini deloc." Si-au plecat, copitele cailor lui Lorincz pierzandu-se in zgomotul autoturismelor de pe drumul ce duce la Alba Regala...

Urarea americanilor

"Guvernul Statelor Unite incuviinteaza dorintele poporului roman atat intre hotarele regatului roman, cat si in afara de hotarele sale. Guvernul american a fost martor al suferintelor si jertfelor mari romanesti aduse pentru libertate, pentru unitatea nationala si pentru dorintele romanesti inabusite de dusmanii nostri. Simpatizand ideea si dorinta unitatii nationale a romanilor de pretutindenea, Guvernul Statelor Unite nu va intarzia nimic ca in timpul potrivit sa mijloceasca prin inraurirea sa dobandirea drepturilor politice si teritoriale, ce se cuvin poporului roman, si sa i le asigure impotriva oricarui atac dinafara", Robert Lansing, secretar de stat al Statelor Unite, intr-o scrisoare prin care aduce la cunostinta romanilor sprijinul presedintelui Woodrow Wilson, pentru unirea Transilvaniei cu Romania.

Convocarea Marii Adunari Nationale

"Istoria ne cheama la fapte. Mersul irezistibil al civilizatiunii omenesti a scos neamul nostru romanesc din intunericul robiei la lumina cunostintei de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte si vrem sa traim alaturi de celelalte natiuni ale lumii, liberi si independenti. In numele dreptatii eterne si a principiului liberei dispozitiuni a natiunilor, principiu consacrat acum prin evolutiunea istoriei, natiunea romana din Ungaria si Transilvania vrea sa-si hotarasca soarta sa de-acum inainte. Toate neamurile din preajma noastra si-au determinat viitorul prin rezolutiuni in conformitate cu sufletul lor national. E randul nostru acum. Natiunea romana din Ungaria si Transilvania are sa-si spuna cuvantul sau hotarator asupra sortii sale si acest cuvant va fi respectat de lumea intreaga; el este asteptat, pentru ca la gurile Dunarii si pe drumul larg, unde comunica pulsul vietii economice intre Apus si Rasarit, sa se poata infaptui ordinea, si neamurilor prejmuitoare sa li se procure tigna trebuitoare la munca binecuvantata spre desavarsirea umana. In scopul acesta convocam Adunarea Nationala a natiunii romane din Ungaria si Transilvania la Alba Iulia, cetatea istorica a neamului nostru, pe ziua de Duminica in 18 Noemvrie v. (1 Decemvrie) a.c. la orele 10 a.m."

"Dupa cum insa cea dintai reunire de o clipa a elementului romanesc la marginile de la Rasarit ale lumii civilizate s-a facut prin sabia lui Mihai in numele unui principiu superior celui ce navalise asupra Europei si care acum in zilele acestea spre usurarea tuturor inimilor, care bat pentru lumina si libertate, sucomba cu desavarsire, tot asa aceasta noua unire de acum a Romanilor, care de data aceasta va fi integrala si pentru eternitate, se face prin stralucita invingere a armelor purtate pentru civilizatiune in numele unei conceptii de viata superioara lumii ce se prabuseste. Este principiul libertatii adevarate a tuturor neamurilor si cel al egalitatii conditiunilor de viata pentru fiecare individ al oricarei natiuni si este principiul intovarasirii tuturor natiunilor libere intr-o comuniune internationala spre a impiedica nedreptatea si a scuti pe cei mari si mici deopotriva", Vasile Goldis, din hotararea de Unire a Transilvaniei cu Romania.

Ioan BOTIS, Teofil IVANCIUC



* Complexul Rapid va invita la
Bingooo!

Mai tineti minte duminicalele partide de bingo de la TV? Impatimitilor jocului li s-a pregatit o mare surpriza. Dupa doua luni de tacere, SC Complex Rapid SRL si patronul sau, Stefan Pop, le face o bucurie celor care s-au indragostit de acest joc. Nu de alta, dar e luna cadourilor.

Bingomani, pregatiti-va! Prima zi de iarna inseamna nu doar ziua nationala a Romaniei, ci o data importanta in calendarul celor care au jocul de bingo printre hobby-urile lor. Incepand cu 1 decembrie, in incinta complexului Rapid s-au reluat partidele zilnice de bingo, cu premii apetisante. Intre orele 17-02, in fiecare zi, impatimitii cartonaselor cu numere sunt asteptati la mesele de joc. Cele doua luni de pauza in care nu s-a jucat se datoreaza faptului ca firma din Timisoara care detinea avizele s-a retras. Prin urmare, Stefan Pop s-a gandit sa nu-si dezamageasca clientii si a facut toate demersurile necesare pentru a obtine avizul de a organiza jocurile de bingo. Ca nu s-a oprit aici, va puteti convinge singuri. Investitia de 600 de milioane de lei nu presupune doar documentatie si avize, ci si renovarea salii de bingo. Nici personalul nu a fost uitat, o echipa de profesionisti invitandu-va la relaxare.
Reporter: Lansati o invitatie iubitorilor de bingo. De ce o asemenea investitie?
Stefan Pop: Pentru ca la 1 octombrie s-a suspendat activitatea de bingo din cadrul localului nostru, am incercat sa nu-mi dezamagesc clientii, pe care ii consider prieteni, si mi-am propus sa organizam noi jocurile de bingo. Investitia e mare pentru ca am dorit sa cream conditii deosebite celor care ne trec pragul. Pe langa programul de joc, in sala se poate servi o mare diversitate de bauturi, dar si minuturi (daca jucatorilor li se face foame). Ne pregatim ca in perioada sarbatorilor de iarna sa oferim premii substantiale. Astfel, vom avea in fiecare zi premii de 1-3 milioane, iar vinerea, premii de 5 milioane. Din doua in doua saptamani, vom oferi un premiu special, de peste 10 milioane, care ar putea ajunge chiar la 20 de milioane de lei.
Rep.: Ati luat in calcul si siguranta jucatorilor, mai ales in conditiile in care premiile sunt intr-adevar tentante?
S.P.: Asta e de la sine inteles. Am pretins foarte multa seriozitate din partea personalului, pe care l-am selectat cu grija. Vedeti, jocul necesita o supraveghere foarte atenta. Avem si doua persoane care se vor ocupa de securitatea celor aflati in sala, iar premiile le vom inmana in dimineata de dupa joc.
Rep.: Alte surprize pentru perioada sarbatorilor de iarna?
S.P.: In afara premiilor speciale, amintim clientilor nostri ca in anii trecuti, revelioanele organizate de noi au fost un succes. Vrem ca revelionul care se apropie sa nu fie o exceptie, drept pentru care am pregatit un meniu bogat, cu peste 20 de sortimente de mancaruri, la pret cat se poate de accesibil, in jur de un milion si jumatate pentru o persoana. Muzica si voia buna este mereu prezenta la noi, asa ca singurele emotii pe care le avem sunt legate de faptul ca s-ar putea ca cele 150 de locuri de care dispun spatiile noastre sa fie prea putine.



* Bursa vorbelor

A fost odata, ca niciodata, o preafrumoasa tara, cu vai, munti, ape si campii mirifice, unde pamantul pastra comori mirobolante. Pacat ca era locuita, spuneau unii... Altii spuneau ca Dumnezeu a echilibrat balanta, dandu-le conducatori jalnici. Daca as fi Solomon, le-as da dreptate si unora, si altora, dar cum sunt departe de intelepciunea lui, ma rezum sa ofer argumente. Trebusoara asta, a incompetentei oamenilor politici, e confirmata si de evenimentele saptamanii trecute. Par egzamplu, afland ca premierul Nastase a anuntat ca va scoate grau din rezerva de stat, am crezut ca ma aflu in plina zona crepusculara sau am avut un acces de amnezie. Sa fi trecut sarbatorile de iarna in timp ce eu zaceam ca printeasa adormita? Neee, am verificat, suntem in decembrie, n-a rasarit ghiocelul. Atunci ce-i veni lui Nastase? Enigma am dezlegat-o simplu. Intram in an electoral si, cum de la inceputul lui 2003 pana acum, pretul painii s-a dublat, al nostru premier s-a gandit sa inghete pretul pana cand vine graul din import. Morarii si brutarii au fost socati de intentia premierului, iar angrosistii de cereale siderati de faptul ca tocmai Maria Sa Adi I da tonul la concurenta neloiala. Ciudata reactie, de parca ar fi prima oara cand Nastase triseaza.

Lavinia COTARCEA



* Punguta Financiara

Etichete noi pentru alcool

Imprimeria Nationala a introdus noi banderole pentru marcarea bauturilor alcoolice. Printre noile elemente introduse se numara si inscriptionarea litrajului. Modificarile au fost solicitate de producatori pentru a se evita fraudele.

Pensii private pentru tineri

Ministerul Muncii a initiat un nou proiect de lege privind fondurile private de pensii. Conform proiectului, orice persoana in varsta de pana la 35 de ani va fi obligata sa contribuie, in cazul in care este nou angajata, la un fond privat de pensii. Pentru angajatii mai vechi, contributia este optionala.

Sindicalistii acuza

Blocul National Sindical (BNS) acuza Ministerul Finantelor de favorizarea intreprinderilor cu capital de stat. Sindicalistii critica instituirea fondurilor sociale doar pentru intreprinderile de stat, in timp ce Ministerul Finantelor incearca sa-i convinga ca aplica aceeasi politica tuturor societatilor, indiferent de natura proprietatii.

Mihaela MIHALEA



* Atentie, datornici!

Neplata ratelor la banca, a facturilor la utilitati, chiar si datoriile neonorate catre prieteni sau alte persoane vor fi scrise pe o lista neagra a rau-platnicilor. De anul viitor, in Romania vor fiinta cinci birouri de credit. Exista deja trei societati private ce trec pe raboj rau-platnicii. Pe viitor, "bila neagra" obtinuta din cauza intarzierilor sau restantelor de orice fel va fi aproape imposibil de sters. In cazul biroului unic de credit care va fi infiintat de anul viitor, persoanele care au contractate la banci credite ce depasesc ca valoare jumatate din veniturile lunare nete nu vor mai avea acces la creditare. In cazul intarzierilor la plata sau al neachitarii diferitelor facturi si datorii de tot felul, piedicile pot aparea atunci cand respectiva persoana doreste sa obtina facilitati de la anumite institutii. Raportul de bonitate asupra persoanei va contine si "bila neagra". Furnizorii de utilitati s-au aratat deschisi unei colaborari cu birourile de credit, in sensul furnizarii informatiilor despre debitori.

Lavinia COTARCEA