• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 24 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 10 Noiembrie , 2003

SOCIAL-ECONOMIC

* Magazinul celor... "inspirati"
Marfuri confiscate si vandute printr-un magazin "Morgana"

* Bursa vorbelor

* Un tanar de succes
Magazinul Marinex - un risc, urmat de realizari

* Bursa de valori Bucuresti

* Magazinul celor... "inspirati"
Marfuri confiscate si vandute printr-un magazin "Morgana"

V-ati intrebat vreodata ce se intampla cu marfurile confiscate in vami sau in urma controalelor autoritatilor statului? Intrebarea e normala, pentru ca suntem bombardati zilnic cu stiri care anunta victoria politistilor, vamesilor sau a celor de la Garda Financiara care au descoperit si confiscat marfuri ce nu corespundeau legilor. Ei bine, GAZETA a aflat care este mecanismul acestei "mici" averi gestionate de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP).

Bauturi alcoolice, tigari, masini de spalat, televizoare, cafea, paste fainoase, vinuri, masina de scris, computere, masini, piese de schimb, ba chiar si un autobuz! Sa nu credeti ca sunt marfurile dintr-un bazar, sunt produse confiscate de catre vamesi, politie sau Garda Financiara, preluate si evaluate de finantistii judeteni si apoi comercializate. Unde si cui? La prima vedere, oricui. Adica, marfurile se pot cumpara din magazinul aflat in sediul Administratiei Fiscale, pe strada Universitatii. Stiati? Avem rezerve.

Magazinul "neinfiintat" exista!

Cine cumpara? Evident, cine stie. Cine stie de unde, cand si, mai ales, ce fel de comori la pret de "second" se gasesc acolo. Intreband in stanga si-n dreapta, am aflat ca in Baia Mare nu exista un magazin prin care produsele confiscate sunt comercializate! "Am vrut sa infiintam un magazin, dar nu am intrunit conditiile. Avem doar o magazie unde depozitam produsele. Mai colaboram cu unele firme carora le predam marfa, pentru a o pune in vanzare. Dar nu stiu sa va spun acum care sunt acele firme", ne-a declarat Stefan Libotean, director general al DGFP Maramures. Dupa doar doua zile, Georgeta Timis, purtatoarea de cuvant a institutiei, a incercat sa ne convinga de transparenta finantistilor maramureseni, punandu-ne la dispozitie situatii referitoare la marfurile confiscate. Asa am aflat ca din 1 ianuarie 2003 si pana in octombrie, toate produsele s-au comercializat fie prin vanzare directa, anuntata prin mass-media locala, fie prin magazinul propriu (!). Compartimentul Valorificari Bunuri Confiscate al DGFP Maramures a calculat ca pana la 1 octombrie, volumul marfurilor de valorificat s-a ridicat la peste cinci miliarde de lei, cea mai mare pondere (4,1 miliarde lei) avand-o produsele alimentare. Restul de un miliard este format din imbracaminte, incaltaminte, electronice, obiecte de uz casnic, echipamente de comunicatie, tehnica de calcul, autovehicule, piese auto, anvelope, jucarii si chiar terenuri intravilane, case de vacanta. Din cele cinci miliarde de lei, produse in valoare de 3,5 miliarde au fost valorificate. Cui si in ce fel? Asta-i alta poveste...

Vin si televizoare pentru manastiri!

In afara de valorificare, marfurile confiscate se pot acorda cu titlu gratuit unor categorii de persoane fizice si juridice. Conform HG 808/2002, Consiliile locale si judetene pot hotari cine beneficiaza de aceste donatii. In 2003, s-au acordat "ajutoare" in valoare de peste 27 de milioane de lei unor fundatii, manastiri si asociatii. Si ce daca, veti spune. Sumele sunt mici, cateva milioane pe cap de beneficiar. Daca aprofundam problema, constatam ca in valoarea aceea de cateva milioane intra lazi frigorifice, televizoare, masini de spalat, computere si multe alte "bunatati" care in conditii normale costa de zeci de ori mai mult. Asa ca, devine interesant criteriul dupa care sunt alesi beneficiarii. Manastirea Sfanta Ana de la Rohia a primit cu titlu gratuit o lada frigorifica, o combina frigorifica, un televizor Telefunken (!), cauciucuri, boia de ardei si vin Grasa de Cotnari (!), toate in valoare de 5,6 milioane lei! La banii astia, noi le cumparam, nu ne trebuia pomana. Dotarea Manastirii Habra din Grosi, a carei maica stareta este bine vazuta de inaltele fete bisericesti din ortodoxia maramureseana, influente se pare, la randul lor, pe langa Directia de Finante, s-a imbogatit de curand, tot cu titlu gratuit, cu o masina de spalat, un storcator de rufe, un frigider si un TV color (!), valoarea totala fiind de 2,6 milioane lei. Idem! Pensionarii baimareni au fost ajutati cu un computer, o masina de scris, cafea Fort, paste fainoase, votca Spic (!), vin de masa si faina alba. Totul in valoare de... 5 milioane lei. Alt beneficiar de gratuitati e Sindicatul Soferilor. Sa fi primit cauciucuri? Nu, au primit un computer in valoare de trei milioane, cafea si solutie pentru parbriz, toate costand doar 3,2 milioane lei. Vom reveni.

"Magicienii"

In perioada iulie-septembrie 2003, au fost comercializate bauturi alcoolice in valoare de 39 milioane de lei, din care peste 34 de milioane unei singure societati comerciale: Pizza Bar Calypso SRL Baia Mare! Mircea Talpos, patronul firmei ce poarta numele fiicei lui Atlas, se pare ca se bucura de o intuitie iesita din comun, din moment ce si-a aprovizionat barul cu licori la preturi incredibil de mici, fara sa fie jenat in vreun fel de concurenta. O intrebare: cum de nici o alta firma, in afara de Calypso si obscura SC Comex SRL Sisesti, nu a descoperit "cornul abundentei" de la finantele baimarene?

Ah, licitatiile pe care le-am ratat!

In 2003 a fost confiscata si o cantitate mare de alcool brut, in valoare de 145 de milioane lei, care nu se putea valorifica prin magazin. Prin urmare, a fost organizata licitatia. In ziua si la ora anuntata, toata lumea fiind peste cap de ocupata, s-a prezentat un singur ofertant, Questa SRL Somcuta Mare, care a achizitionat intreaga cantitate.

Bravooo!

"Finantele" baimarene detin si terenuri sau case de vacanta care, in urma succesiunii, au fost declarate fara proprietar. Pentru valorificarea lor s-au organizat licitatii. In urma primei licitatii din acest an, s-au vandut bunuri in valoare de 100,2 milioane lei, restul de 127 milioane lei ramanand pentru a fi pus in vanzare in 12 noiembrie, data la care va avea loc a doua licitatie. Aviz amatorilor!

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

Dimineti mohorate, chipuri cenusii. Aceleasi ziare pe tarabele chioscurilor. Titlurile lor de-o schioapa au avut un subiect comun: Raportul de tara al Comisiei Europene. Nimic nou nici in aici. Suntem in aceeasi situatie ca si in anii trecuti. In 2003 si europenii aplica aceeasi formula: "Romania a continuat sa faca progrese", dar...caci este si un "dar" la mijloc, care nu e nici pe departe un cadou. Verheugen a scaldat-o parsiv, afirmand ca economia Romaniei poate fi considerata ca fiind functionala de piata, dar numai in conditiile in care "maretele" progrese inregistrate vor continua, iar coruptia nu va mai fi politica de stat. Evaluarea ne-a lasat corigenti la capitolul justitie (lipsa independentei), economie (neprivatizarea sistemului energetic, macroeconomie instabila, arierate gigantice) si administratie publica (proceduri greoaie, transparenta limitata, incapacitate de a pune in practica legislatia). In ciuda acestor palme peste crestet, Nastase (sefu` clasei de repetenti) incearca sa ne duca cu zaharelul, declarandu-se multumit de concluziile europenilor. Iliescu e si el zambaret, sustinand - culmea tupeului!- ca raportul "ne avantajeaza" si ca nu trebuie "sa ne cramponam in formule rigide". In timp ce gascanii politici isi infoiau penele, un copil uita sa respire pentru ca ambulanta care il transporta nu avea in dotare nici macar banalul tub de oxigen.

de Lavinia COTARCEA



* Un tanar de succes
Magazinul Marinex - un risc, urmat de realizari

Din ce in ce mai des, auzim ca tinerii nostri ori taie frunza la caini, ori pleaca pe alte meleaguri. Ideea a prins atat de bine incat orice discutie intre maturii societatii revine la aceeasi lamentatie: emigrarea creierelor tinere si lenea celor care raman.

GAZETA a hotarat sa caute tinerii baimareni aflati pe un curs ascendent al carierei lor. Daca au avut curajul sa porneasca o afacere, cu atat mai bine. Inseamna ca pe langa istetime, sunt si descurcareti. Am vrut sa vedem cum arata un patron care nu a implinit inca 30 de ani si, mai ales, cum se descurca printre itele incurcate ale mediului de afaceri romanesc. Asa am ajuns la magazinul Marinex, despre care am aflat ca se afla in proprietatea lui Robert Henter, un manager de 28 de ani. Absolvent al Facultatii de Stiinte Economice din Cluj Napoca, s-a angajat inainte de terminarea studiilor ca reprezentant vanzari la Coca-Cola. Dupa noua luni a devenit supervisor vanzari, apoi s-a mutat la Baia Mare unde a ocupat functia de director de vanzari la aceeasi firma. In decembrie 2002, i s-a ivit ocazia de a prelua magazinul Marinex de la vechii proprietari. Henter recunoaste ca a riscat atunci cand a renuntat la o slujba sigura, ale carei secrete le descoperise deja, pentru a se lansa in afaceri. Insa, daca nu risti, iti refuzi orice sansa de a castiga. Reporter: Care sunt schimbarile pe care le-ati facut in stilul de conducere a magazinului? Robert Henter: In primul rand, am cautat sa-mi apropii salariatii. Asta inseamna ca in magazin, oricine poate sa-si exprime o opinie legata de bunul mers al lucrurilor. Daca are dreptate, ideea este pusa in practica, daca nu, nici o problema. Oricine, poate gresi. Cata vreme, intentiile sunt bune, nu se supara nimeni. Cred ca este important ca angajatii sa fie constienti ca si de munca lor depinde bunul mers al firmei, care se va simti si in buzunarele lor. Cand am venit la firma, nu am facut schimbari de personal, ci am mers mai departe cu cei 30 de angajati existenti. Rep.: Nu ati avut temeri legate de esec? R.B.: M-am gandit mult daca sa intru in hora sau nu. Apoi, tot eu m-am intrebat: de ce sa nu risc? Si am riscat. M-a ajutat foarte mult faptul ca am terminat o facultate de management si experienta de la Coca Cola, unde au fost organizate traininguri legate chiar de acest aspect: conducerea unei afaceri.

Cuvintele lui Henter

"Romanii cred ca a spune sau e un semn de slabiciune." "Nu fac compromisuri atunci cand e vorba de greseli intentionate." "Daca ar fi sa emigrez, as merge in Australia. Imi place modul lor de organizare a societatii si, in plus, oamenii sunt mai deschisi decat nemtii" "Afirmarea e posibila, daca esti bun in ceea ce faci. Fratele meu a fost un exemplu pentru mine."

Lavinia COTARCEA



* Bursa de valori Bucuresti

Sedinta de joi a BVB a fost modesta, valoarea de tranzactionare depasind cu putin 16 miliarde lei, din care mai mult de jumatate a fost realizata cu actiunile SIF. La Categoria I, cea mai tranzactionata societate a fost SNP PETROM (SNP), cu un rulaj de 575 milioane lei. Cursul de inchidere SNP a stagnat la nivelul sedintei precedente, de 1380 lei/actiune. La Categoria a II-a, IMPACT BUCURESTI (IMP) detine primul loc, cu un rulaj de 2,64 miliarde lei, datorat in mare parte presiunii exercitate de vanzatori, care au acceptat preturile oferite de cumparatori. Nivelul cotatiilor s-a depreciat, cursul inchizandu-se la nivelul de 4050 lei/actiune (-2,4%). Piata actiunilor SIF a stat in lumina reflectoarelor, datorita aparitiei unor ordine mai mari de cumparare decat in sedinta precedenta. Performera sedintei a fost SIF OLTENIA (SIF5), cu un volum de peste 1,5 milioane actiuni, ajungand pe primul loc in topul valorilor tranzactionate. La finalul zilei, toate titlurile SIF inregistrau cresteri, fapt ce a determinat si aprecierea indicelui BET-FI.

Punguta Financiara

Venituri "complementare" Din 1 ianuarie 2004, familiile care au venituri lunare de pana la 1,5 milioane pentru fiecare persoana componenta, vor primi o alocatie complementara pentru cresterea copiilor. Ajutorul financiar va fi stabilit in functie de numarul copiilor si va fi intre 300.000 si 450.000 lei. Ajutoarele financiare se acorda pe baza unei cereri insotite de acte doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia depusa la primaria de care apartine.

Preturi incerte

Reprezentantii Asociatiei Romane a Carnii sustin ca preturile mezelurilor vor creste, dar nesemnificativ doar in cazul in care moneda unica europeana depaseste pragul de 41.000 de lei. O scumpire semnificativa se prognozeaza pentru anul viitor, cand preturile mezelurilor ar putea creste cu 15%-18%.

Greenpeace auto

Incepand cu ianuarie 2005, producatorii si importatorii de anvelope, persoanele fizice care detin pneuri si comerciantii din domeniu vor fi obligati printr-o hotarare de guvern sa le colecteze, resapeze sau valorifice termoenergetic.

Mihaela MIHALEA

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.