SOCIAL, ECONOMIC

* Artima, noul supermarket ofera
Rasfat pentru clienti

* Bilantul ”rapciunelui”

* Norme de ordine interioara metamorfozate in
Regulamentele dezordinii

* Piata agroalimentara din Sighet s-a privatizat
Scandal la hala

* Eseurile copiilor maramureseni au dat o palma guvernantilor
Copiii nu spun lucruri traznite

* ”MAMELE” TATI

* Ce se intampla cu copiii fara nume?
“Ma numesc Baimareanu”

* Artima, noul supermarket ofera
Rasfat pentru clienti

Artima Retail Investments a deschis un nou supermarket l de la Timisoara, unul din cei mai buni antreprenori romani, Florentin Banu, priveste spre Baia Mare l actionarul principal al Artimei a castigat in concurenta cu Nestle, pe vremea cand napolitanele Joe erau romanesti

Cei care pana acum ravneau la super si hipermarketurile marilor orase, au la dispozitie un asemenea magazin in Baia Mare. Supermarketul Artima, deschis saptamana trecuta, este situat in apropierea Autogarii, fiind cel de-al optulea magazin din reteaua nationala.

Contrar obiceiurilor marilor companii, Artima nu s-a indreptat spre orasele mari din tara, ci a deschis supermarketuri in municipiile din liga a doua: Lugoj, Deva sau Resita. Reteta s-a dovedit una de succes, din moment ce au ajuns la al optulea magazin, in Baia Mare, urmand ca Petrosaniul sa se inscrie si el, din ianuarie 2004, pe harta Artima. Trebuie sa recunoastem ca piata baimareana nu abunda de locuri unde cumparaturile pot fi facute la nivel occidental. Concesionand un teren cu regim special din cauza apropierii de calea ferata, a fost nevoie de obtinerea unor aprobari speciale, lucru care a intarziat lucrarile de constructie. In momentul inaugurarii oficiale a supermarketului, nu erau facute racordurile la instalatia de incalzire, iar exteriorul nu e finisat, lucrarile fiind pe ultima suta de metri. Cele 10.000 de articole, ce cuprind 70% produse alimentare, beneficiaza de o structurare care sa permite cumparatorului identificarea rapida a standurilor dorite. Elegant si primitor, magazinul a insemnat o investitie de 1,3 milioane euro si a oferit baimarenilor 50 de noi locuri de munca. Mai mult de jumatate din suma a fost investita in echipamentele moderne, la moda in acest moment in lumea civilizata. Artima asteapta in special persoanele fizice, carora le ofera posibilitatea de a-si face cumparaturile cu placere in modernul magazin. Gurmanzii se vor declara incantati de produsele calde - mancaruri si patiserie - preparate chiar in magazin, gospodinele au la indemana produse din cele mai diverse, iar pasionatii electronicelor se vor bucura de oferta generoasa a celor de la Quasar. Nici copiii nu au fost uitati, existand un stand cu jucarii, papetarie si rechizite. La incheierea cumparaturilor, cele opt case de marcat vor avea grija sa evite aglomeratia, mai ales ca urmeaza perioada sarbatorilor de iarna, sugerate de uriasul brad impodobit in magazin.

Cine e Florentin Banu?

In anii de dinainte de Revolutie, Florentin Banu era un student obisnuit al Politehnicii timisorene. Dupa o vreme petrecuta in Austria, unde a invatat ce inseamna cu adevarat economia de piata si l-a cunoscut pe artizanul foilor de napolitane ce vor face mai tarziu cariera in Romania, s-a intors in tara, hotarat sa-si deschida propria afacere. Probabil nici el nu banuia in ce covor magic se vor transforma banalele napolitane si cat de departe va ajunge. In scurta vreme, mica hala s-a dovedit insuficienta cererii de pe piata romaneasca a productiei de dulciuri. In primii ani de dupa Revolutie, marile companii abia aflau drumul spre Romania, unde credeau ca vor gasi o piata virgina. Dar nu in domeniul napolitanelor. Aici, iepurasul Joe facuse deja cariera. Dupa cativa ani, in care divizia de dulciuri a companiei Nestle a incercat zadarnic sa preia primul loc in topul romanesc, mai marii celebrei companii decid sa cumpere intreaga afacere Joe. Oferta a fost generoasa si, in urma tranzactiei, Florentin Banu si-a castigat un loc in topul celor mai bogati romani, iar iepurasul a fost botezat Joe-Nestle. Cum ideile nu ii lipsesc, fostul rege al napolitanelor s-a reprofilat in domeniul vanzarilor, initiind un lant de supermarketuri Artima.

Lavinia COTARCEA



* Bilantul ”rapciunelui”

Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) si-a prezentat activitatea pe luna septembrie (luna care a adus incasari de 141 miliarde lei, cu 23 de miliarde mai mult decat aceeasi perioada a anului trecut). In ce priveste programul de incasari, s-a reusit realizarea programului in proportie de 97,43%. Desi septembrie a depasit prognoza DGFP (realizand incasari mai mari cu 11,4 mld lei), veniturile incasate la bugetul de stat pana in septembrie 2003 sunt cu 32 mld lei mai mici. Motivele care stau la baza nerealizarii planurilor sunt restantele inregistrate de agentii economici. Pentru a se remedia situatia, se realizeaza proceduri de executare silita (deja fiind recuperati 641 mld lei). Din sumele urmarite s-au realizat peste 278 mld, fiind executati silit peste 7.500 debitori. Pentru imbunatatirea gradului de colectarea a veniturilor bugetului de stat, procedurile de executare silita se aplica la contribuabilii cu restante mari. “Fruntasii” restantierilor sunt baimarenii, cu 552, 5 mld, urmati de cei din Sighetu Marmatiei, cu 21,7 mld. Stefan Libotean, directorul general al Finantelor maramuresene (foto), a declarat ca societatea RBG Phonix a inregistrat cea mai mare restanta din Baia Mare, prin neplata TVA-ului aferent lunii septembrie. Masurile de executare silita aplicate agentilor economici sunt blocarea conturilor sau realizarea de sechestre mobile sau imobile. In Maramures s-au realizat sechestre mobile si imobile la 10 agenti economici, pentru datorii de peste 5 mld lei. In ce priveste evaziunea fiscala, in urma verificarii a 7.018 agenti economici s-au identificat aproape 3.000 de cazuri in care legea fiscala nu a fost respectata. Cele mai multe cazuri de evaziune fiscala se inregistreaza la societatile cu capital privat si la persoanele fizice autorizate, iar cauza principala este, in principal, aplicarea necorespunzatoare a facilitatilor fiscale. Amenzile pot fi un semnal de alarma pentru cei care angajeaza contabili fara experienta.

Mihaela MIHALEA



* Norme de ordine interioara metamorfozate in
Regulamentele dezordinii

La inceputul fiecarui an scolar, Consiliile profesorale adopta Regulamentul de ordine interioara a scolii. Dirigintii au obligatia ca, la ora de dirigentie, sa le prezinte elevilor acest regulament. GAZETA a incercat sa descopere cat de importante sunt aceste norme interne si ce conditii impun elevilor.

Regulamentul de ordine interioara este un document elaborat de fiecare institutie de invatamant pe baza mai multor regulamente ale Ministerului Educatiei si Cercetarii. Anumite capitole din Regulament, cum ar fi cel legat de atributiile elevului sau cele ale profesorului de serviciu, pot fi adaptate in functie de specificul fiecarei unitati de invatamant. GAZETA a trecut pe la liceele baimarene pentru a ”descoperi” ce ”spun” regulamentele. Primul pe lista a fost Grupul Scolar ”George Baritiu”.

Exclusivitate profesorala

In capitolul adresat elevilor, Regulamentul celor de la ”Baritiu” cuprinde mai multe interdictii. Una dintre ele e aceea de a folosi intrarea principala sau coridorul din dreptul salii profesorale. Aceasta interdictie ridica mari probleme elevilor, care mai tot timpul uita si isi amintesc doar in momentul in care se intalnesc cu profesorul de serviciu. Care, printre altele, are si datoria sa le aminteasca de aceasta interdictie. Tot celor de la ”Baritiu” li se interzice fumatul in scoala. O prevedere mai ciudata a regulamentului de la acest liceu este sa le interzica elevilor sa provoace alarme false. ”Am vrut sa introducem interdictia cu alarma falsa pentru a evita problemele pe care le-am avut in anii anteriori”, a spus Ioan Pop, directorul Grupului Scolar ”George Baritiu”. Este greu de crezut ca aceasta interdictie ii va opri pe elevii pusi pe sotii, dar poate Pop este un optimist.

Regulament invechit

La ”Gheorghe Sincai”, problema regulamentului nu este de actualitate. Cei de la Sincai se orienteaza dupa un regulament mai vechi. Ioan Muresan, directorul Colegiului, considera ca nu sunt motive pentru a reactualiza normele de ordine interioara de la un an la altul, pentru ca ”nici problemele nu difera de la un an la altul”. Conform Regulamentului in vigoare de cativa ani buni, ”sincaistii” nu au voie sa fumeze in scoala sau in curte sau sa vorbeasca la telefon in timpul orelor. Interdictii care, la drept vorbind, nu se prea respecta.

Lenesii

La ”C.D. Nenitescu”, organizarea bate pasul pe loc. Desi a trecut o luna si jumatate de la inceperea scolii, Consiliul profesoral a ignorat problema referitoare la Regulamentul de ordine interioara. Conform celor spuse de Gabriela Hefler, directorul institutiei, inca se lucreaza la norme. Se pare ca profesorii nu se inghesuie sa elaboreze regulamentul, iar elevii nu tin neaparat sa-l respecte. Ne intrebam atunci de ce mai exista.

Poate de dragul birocratiei.

”Nu cred ca trebuie reactualizat regulamentul, pentru ca nu avem motive. Problemele nu difera de la un an la altul” - Ioan Muresan, director al Colegiului National ”Gheorghe Sincai” ”Stiu ca nu avem voie sa fumam in scoala, sau sa vorbim la telefon in timpul orei. Dar, cine le respecta? Iti suna telefonul chiar la la ora si nu ti se intampla nimic” – elev din clasa a XII-a ”Gheorghe Sincai”

Mihaela MIHALEA



* Piata agroalimentara din Sighet s-a privatizat
Scandal la hala

In Sighet exista o singura piata agroalimentara cu vad comercial. Piata este veche, construita inca in anii ‘40, in sistem pavilionar, proiect care a fost ulterior ”imbunatatit” prin adaugarea unor tarabe aliniate alandala, construite de fiecare, cum l-a taiat capul. Administatia locala, nefiind suficient de potenta financiar ca sa poata reconstrui ansamblul, a decis concesionarea activului.

In vechea piata centrala sigheteana, in timp, unele pavilioane au fost demolate si inlocuite cu baraci metalice. S-au mai ridicat si cateva ciuperci din caramida, lemn sau metal, astfel ca azi locul arata ca un bazar din Istanbul, nicidecum ca o piata central-europeana. Administratia locala a decis sa concesioneze piata unei societati capabile s-o modernizeze si s-o intretina.

Duelul

In septembrie, s-au inscris la licitatie doua societati interesate de afacere. Comisia de Urbanism a Consiliului local sighetean a impus investirea de catre concesionar a sumei de 459.000 euro in urmatoarele treizeci de luni de la preluarea concesiunii. Banii respectivi urmeaza a fi cheltuiti pentru constructia unei parcari si hale moderne (din zidarie, cu partile laterale etajate) si dotata cu toate facilitatile. Sarcinile suplimentare au constat in angajarea unui numar de lucratori pentru administrarea halei si o suma anuala ca redeventa. Cele doua firme licitatoare, Dalex Impex SRL din Cluj si Gazmar SA din Sighet, au cumparat caietul de sarcini, si-au intocmit dosarele si si-au trimis reprezentantii la infatisare in fata comisiei de licitatie a Primariei sighetene. Dalex a castigat la o diferenta de cinci puncte, pentru ca s-a angajat sa inroleze 20 de oameni (fata de sapte cat a propus Gazmar) si sa plateasca redevente in valoare de 708 milioane de lei anual (timp de 30 de ani).

Ghici a cui e marfa?

Furiosi, actionarii de la Gazmar SA au facut contestatie, pe motiv ca firma clujeana nu are o cifra anuala de afaceri decat de circa 30 de miliarde de lei (mica pentru investitii de o jumatate de milion de euro). Apoi, au acuzat ca numarul de 20 de angajati promis de Dampex este nerealist si ca redeventele anuale, in valoare de 700 de milioane, sunt mai mici decat cele oferite de ei, cu 100 de milioane. S-a mai imputat ca firma invingatoare are ca obiect de activitate afacerile cu alcool, dar argumentul nu a contat in fata comisiei (pentru ca si Gazmar este specializata in recipientizarea si distribuirea de butelii de gaz). Unul dintre actionarii principali ai societatii maramuresene sustine ca se stia de mult cine va castiga licitatia, deoarece administratorul Dalex SRL ar fi ruda cu un influent preot ortodox sighetean, Petrica pe numele sau, care a facut campanie serioasa Eugeniei Godja la alegerile precedente. Si cum la anul se voteaza din nou, deja a inceput acumularea capitalului electoral. Primarul municipiului, Eugenia Godja, a catalogat afirmatiile ca fiind ”prostii” si a constituit o noua comisie de analizare a contestatiei depuse de Gazmar SA, comisie coordonata de juristul Sorin Rednic, secretarul primariei. Acesta a demolat jalba ”gazarilor” si a dat castig definitiv de cauza clujenilor de la Dalex. Rednic a probat dreptatea cu acte justificative, care par in regula. Urmeaza a se intocmi actele finale de predare a administratiei pietei catre societatea castigatoare si demararea lucrarilor de constructie a noii hale. Dar pentru ca a inceput deja sezonul rece, santierul se va deschide cel mai probabil in primavara. Ramane de sperat ca firma clujeana sa nu clacheze ulterior semnarii concesiunii, si sa-si poata indeplini pana la capat sarcinile contractuale.

Teofil IVANCIUC



* Eseurile copiilor maramureseni au dat o palma guvernantilor
Copiii nu spun lucruri traznite

In Maramuresul istoric s-a desfasurat un concurs de eseuri si afise pe teme ecologice: ”Ce-as face daca as fi primar pentru o zi”, organizat de APDSCETMM din Sighet, administrator Ioan Maris. Concursul s-a adresat scolarilor din comunele Barsana, Sapanta, Sacel, Repedea si Poienile de sub Munte.

Ce ar face copiii din comuna Repedea daca ar fi primari pentru o singura zi? ”Pe strada se gasesc multe cioburi, hartii, chiar si animale moarte cum ar fi pisici, pasari multe... Oamenii cei saraci sa aiba si ei un ajutor cat de mic, cel putin 1.000.000 de lei pe luna”, a scris Tudic Ana. ”Pentru ca la noi la scoala nu exista biblioteca, as face una”, a punctat Monica Recalo. ”Copiilor care au probleme de sanatate, dar nu pot fi tratati, vreau sa le dam bani, astfel incat intr-o zi sa-i vad sanatosi”, asa ne-a deschis ochii Alexa Bejera. ”Daca as avea fonduri, as asfalta strada Lujana”, concluzioneaza Angelica Smetanca. ”Ca sa fiu primar macar pentru o zi trebuie sa am cel putin 23 de ani”, crede pragmaticul Vasile Dzitac. ”As face ceva din blocul acela care s-a construit langa magazinul Longa... As da oamenilor ajutor social, pentru ca nu au din ce trai”, scrie Ana Benzar.

100 % adevar!

Copiii din Poienile de sub Munte sunt mai... maturi. ”Oamenii vand animalele ca n-au ce manca si nu vreau sa munceasca. Devin mai saraci, cu sanatatea mai scazuta, mai nervosi, mai rai, chiar si mai lenesi”, si-a aratat Ana Cic veleitatile de primar. ”Sa respect oamenii, sa vorbesc si cu cei saraci nu numai cu cei bogati... As cumpara un parchet (forestier - n.red.), as angaja oameni: patru oameni la padure, un tafist, drujbist, palmasi”, a scris intreprinzatoarea “primarita” Parasca Bumbuc. ”Am sa construiesc baraje si diguri acolo unde este nevoie, ca populatia sa fie ferita de inundatii”, a dorit Alin Muj. ”O parte din oamenii mei se ocupau de un tamplar caruia i-au spus sa faca 20 de suporturi de flori. Foarte simplu. Iar alta parte din oameni au achizitionat drapele. Apoi am pus drapelele pe stalpi si florile pe suporti si totul arata acum mult mai bine”, a scris esteta Lenuta Burnar din Sacel. ”In apropiere de casa unde stau este un deal, numit Lazut. Cu cativa ani in urma, era foarte frumos impodobit cu brazi. Oamenii care au taiat brazii nu s-au gandit ca impiedica mediul inconjurator de a se dezvolta”, scrie Ioana Rednic. ”Interzicerea vanatului pentru o vreme, fapt care ar duce la sporirea numarului de animale salbatice. Patrunderea civilizatiei in cadrul naturii a insemnat despadurirea cu cruzime, exploatari pradalnice, deteriorarea conditiilor de viata pentru salbaticiuni”, gandeste cu maturitatea specifica unui copil dintr-o Romanie in eterna tranzitie Maria Varsta din Sapanta. Comentariile citatelor nu-si au rostul. In eseurile copiilor s-a repetat la satietate problema saraciei si a protejarii naturii. Par mult mai educati si grijulii decat adultii, ceea ce ne face sa credem ca viitorul conservarii naturii maramuresene va fi in maini bune. Spunea cineva, incercand sa impuna un slogan comercial, ca ei, copiii, spun lucruri traznite? Credem ca spun adevarul, asa cum il percep la varsta lor. E bine sa-i luam in seama, mai ales ca trambitam frecvent asigurarea viitorului lor. Un viitor de aur, desigur. Cred ca e inutil sa va spun: politicieni si politruci, luati aminte!

Teofil IVANCIUC



* ”MAMELE” TATI

Calinesti este una dintre putinele localitati maramuresene in care traditiile au ramas nealterate. Localnicii prefera inca porti maramuresene, casute de lemn, munca pe camp, mestesuguri populare, vartelnite si carul cu boi. Gospodarii veseli si generosi nu sunt interesati de meseriile banoase de la oras. Alaturi de sculptura, tamplarie si tesut, asistenta maternala este cea mai in voga meserie. Pana nu demult, acest domeniu era rezervat in exclusivitate doamnelor. Datorita cursurilor de pregatire a asistentilor maternali, organizate la centru de zi din comuna, Calinestiul are 44 de asistenti maternali. Dintre acestia, trei sunt barbati. Toader Pralea locuieste in satul Valeni din comuna Calinesti. Sotia sa este asistent maternal de patru ani. Barbatul doreste sa devina “tatic” din cauza ca fiica sa pleaca la oras pentru a-si continua studiile. Desi face bani frumosi din tamplarie si n-are nevoie de indemnizatia de asistent maternal (echivalenta cu salariul minim pe economie), omul s-a gandit sa faca un bine. Pralea nu ridica pretentii cu privire la copilul pe care urmeaza sa-l ingrijeasca, desi ar prefera o fetita, care sa substituie prezenta fiicei sale. Ioan Pop (44 de ani) locuieste intr-o casa cu etaj din Calinesti. Desi este angajat cu carte de munca la o firma sigheteana, iar salariul pe care il primeste nu e taman neglijabil, omul doreste sa se “reprofileze”. Cei doi baieti ai sai sunt plecati de multa vreme si Pop s-a gandit ca are nevoie de un sprijin la batranete. Sotia sa a dorit sa ia in asistenta maternala un copil in urma cu cativa ani, dar cererea i-a fost respinsa, pe motiv ca locuinta lor era in constructie. Barbatul este dispus sa renunte la actuala slujba pentru cea de “tatic adoptiv”. Petru Borodi se apropie de 40 de ani, si in cei 17 ani de casnicie nu a reusit sa aiba copii. Lucreaza ca tamplar la o firma din comuna, iar sotia sa, Nastafa, este casnica. Daca familia va fi compatibilila cu micutul, sotii Borodi sunt dispusi sa-l adopte. Mihai Roman are 55 de ani si a facut naveta din Ruscova la Calinesti pentru a urma cursurile de asistenta maternala. De doi ani, sotia sa ingrijeste o fetita cu dizabilitati, iar starea de sanatate a micutei s-a imbunatatit simtitor. Desi la inceput nu se putea deplasa si vorbi, dupa numai sase luni, fetita a inceput sa mearga sprijinit si sa rosteasca unele cuvinte. Nicoleta Romocea, coformatorul asistentilor maternali, afirma ca viitorii “tatici” s-au atatat deosebit de interesati si incantati de meseria in care tocmai s-au specializat. Daca exemplul curajosilor care “au spart gheata” va fi urmat, aceasta meserie ar putea avea pe viitor si o alta ramura, asistenta paternala.

Ioana LUCACEL



* Ce se intampla cu copiii fara nume?
“Ma numesc Baimareanu”

Unii dintre copiii abandonati imediat dupa nastere nu beneficiaza de drepturi fundamentale. Nici macar de o identitate. Pentru a “repara” acest inconvenient, Consiliul Local Baia Mare a hotarat sa-i boteze. Pentru ca nu sunt considerati “ai nimanui”, ci ai nostri, ai baimarenilor, toti au primit numele Baimareanu!

Unul dintre drepturile fundamentale ale copilului este dreptul la o identitate. Fara nume, copilul nu poate beneficia nici de alte drepturi. Nu poate frecventa o unitate de invatamant, nu poate fi adoptat sau luat in plasament familial, nu poate primi alocatie. Daca identitatea unui copil abandonat este cunoscuta, micutul primeste numele parintilor, insa acest lucru se intampla rar. De cele mai multe ori, identitatea copiilor abandonati este necunoscuta si dificil de aflat. Anchetele sociale dureaza luni intregi, uneori chiar ani. Sunt cazuri in care nu se poate dovedi identitatea reala a copilului, iar testele de paternitate sunt extrem de costisitoare. De aceea, pentru copiii a caror identitate nu a fost stabilita in termen de 30 de zile de la constatarea abandonului (fie nascuti din parinti necunoscuti, fie abandonati in spitale), numele si prenumele se stabilesc prin dispozitia primarului in a carui raza a fost gasit copilul ori s-a constatat abandonul acestuia. In urma cu patru ani, Consiliul Local Baia Mare a hotarat sa faca “reparatia” cuvenita, pentru ca acesti copii sa poata beneficia de drepturile care le revin. Copiii au fost botezati. Asa a fost intemeiata o noua “familie”. Se numeste “familia Baimareanu”. Pana in prezent au fost inregistrati sapte copii cu numele de Baimareanu. In cazul prenumelui, autoritatile au decis sa-l pastreze pe cel cu care erau obisnuiti copiii in casele de plasament, in familii sau in spital. “Hotararea a apartinut Consiliului Local. Ideea a fost sa le dam un nume relevant pentru comunitatea din care fac parte. E extraordinar sa poti sa ajuti un copil. In final, acesti copii nu sunt ai nimanui, ci sunt ai nostri, ai baimarenilor”, a spus Dana Bolba, functionar in cadrul Primariei Baia Mare.

Ioana LUCĂCEL