SOCIAL-ECONOMIC

* Interviurile GAZETEI: azi, Stephane Courtois, istoric francez
Un comunist reconvertit

* Termec - distribuitorul microcentralelor Vaillant
Simbolul profesionalismului

* Aplicatia informatica elimina pierderile

* Punguta financiara
Amenzi la orizont

* ATITUDINE - Poveste despre ultima reparatie a unui Ford Escort
Sudor arzand

* Comercianti mascati in producatori
Operatiunea “Pepenele”

* RURAL - In Valea Chioarului, acasa la pastratorii de traditii
Comuna placintelor crete

* Interviurile GAZETEI: azi, Stephane Courtois, istoric francez
Un comunist reconvertit

Pentru romani, ziua de 23 august are conotatii pur comuniste. La peste 13 ani de la ultima defilare in fata tribunelor intesate cu figurile celor care “faureau socialismul”, fostii soimi ai patriei, pionieri, utecisti si “oameni ai muncii” retraiesc clipele de “sarbatoare obligatorie”. Cu groaza, dezgust sau... nostalgie. Un fost fan al lui Lenin, autorul “Cartii negre a comunismului”, istoricul francez Stephane Courtois, s-a destainuit cititorilor GAZETEI.

Stephane Courtois, profesor universitar si istoric francez (mai precis, parizian), este un tip cu o fizionomie de pictor din Montparnasse si un bonom. Courtois a devenit celebru prin publicarea, in calitate de coautor, a “Cartii negre a comunismului”.

Istoricul francez Stephane Courtois a venit pentru a patra oara in Maramures. Este unul dintre rectorii Scolii de Vara din Sighet si este cel care a cumparat, din banii sai, cate o carte pentru fiecare elev prezent la cursuri. In semn de recunostinta, copiii i-au oferit un drapel romano-francez, avand pe o parte culorile steagului nostru, iar pe cealalta pe cele ale tricolorului francez si o caricatura realizata de unul dintre participanti, caricatura care il reprezenta chiar pe oaspetele lor francez. Interesantul dialog cu profesorul Courtois a fost realizat, nici nu se putea altfel, intr-unul din fosturile birouri administrative ale Penitenciarului, astazi Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei din Sighetu Marmatiei.

Rep.: Cum v-ati prezenta cititorilor?
S.C.: Sunt un istoric francez specializat in problemele comunismului.
Rep.: De patru ani veniti in fiecare vara la Sighetu Marmatiei. Ce va determina? Ce va atrage?
S.C.: Nu eu am ales sa fie asa (rade). Altii m-au ales pe mine. Nu cunosteam deloc Sighetul, dar, dupa publicarea “Cartii negre a comunismului”, Ana Blandiana m-a contactat si mi-a cerut sa vin aici o data. M-am gandit ca pot sa vin si sa ajut aceasta Scoala de Vara. Vin, in special, pentru ca pot lucra cu copii, sunt foarte interesanti. Ma fascineaza felul lor de a gandi, modul cum privesc lucrurile si cum inteleg istoria recenta.
Rep.: Ce va place cel mai mult aici, in afara faptului ca aveti posibilitatea de a comunica cu adolescentii?
S.C.: Imi place aproape totul. Nu cunosc prea bine Maramuresul, asa ca vorbesc doar despre Memorial. Nu-mi place tot, pentru ca perfectiune nu exista. Imi place muzeul propriu-zis, spatiul de reculegere, standul de carte sau curtea interioara. In ansamblu, aproape tot ce ce s-a facut aici este exceptional.

Organizare romaneasca

Rep.: Exista ceva ce nu v-a placut aici? Si daca da, ce anume?
S.C.: Da, buna intrebare (rade). Nu-mi place dezorganizarea tipic romaneasca. Nu ma refer la muzeu, ci la organizarea defectuoasa a programului Scolii de Vara. Program care nu s-a respectat aproape deloc, intr-un mod destul de haotic, incepandu-se si sfarsindu-se la alte ore decat cele anuntate in prealabil. Mi s-a parut o data ca s-a pierdut mult timp, apoi ca modulele au fost prea lungi. Stiu, din experienta, ca nu poti sa tii copiii mai mult de patru ore pe un scaun, chiar daca le dai posibilitatea sa se miste intre timp. Nu e usor sa faci sa stea cuminti un grup de adolescenti de marimea asta (au fost 95 de cursanti - n.red.). Dar ma bucur ca vremea a tinut cu noi (a fost ploioasa si rece - n.red.), ceea ce nu i-a lasat pe baieti si fete sa mearga noaptea la rau, sa faca baie si sa stea pana tarziu pe malul apei, langa foc (rade). Ca apoi, a doua zi, sa fie foarte obositi sau sa nu mai vina la cursuri. Totusi, de la an de an, am observat o imbunatatire tot mai accentuata a organizarii.
Rep.: De ce va ocupati de perioada comunista si n-ati ales o alta perioada istorica?
S.C.: Din motive personale. Inainte de asta am fost, eu insumi, un comunist, am fost un revolutionar de profesie, precum au fost si Che Guevara sau Lenin (rade).
Rep.: Si cum v-ati “reconvertit”?
S.C.: Nu, nu pot sa spun ca m-am reconvertit la sensul propriu. Eu am crezut in idee, am crezut, de acolo, din Occident, ca acel comunism frumos prezentat este cu totul altceva decat era de fapt. Abia dupa ce am inteles ce ascunde acesta, am trecut in tabara celor care lupta sa-i demaste dedesubturile. In realitate, doar cei care au trait acest fenomen, de exemplu cei din Europa de Est, au stiut ce se ascunde sub masca discursului frumos imbrobodit.
Rep.: In calitate de publicist si cercetator stiintific, aveti cumva vreo noua carte in lucru?
S.C.: Acum cateva luni, am publicat in Franta urmarea “Cartii negre a comunismului”, care, sper, va fi tradusa curand si in romaneste. Acum, am inceput o biografie a lui Vladimir Ilici Lenin, cel care a fost, de fapt, capul miscarii comuniste. Am observat ca se vorbeste foarte mult despre Stalin, ca si despre alti mari lideri comunisti, dar Lenin, ei bine, Lenin e uitat. Acum se pot accesa arhivele sovietice, care pana recent au fost inchise, si care contin mult material despre acest lider putin cunoscut. Trebuie sa stim cine a fost acest om si ceea ce a facut el cu adevarat. Este cunoscut faptul ca cele mai grave documente care-l incrimineaza pe Lenin, ca unele telegrame ce contin ordine de executii si altele, au fost distruse de mult de sovietici. Totusi, documentele ce au mai ramas in arhive sunt suficiente pentru a putea creiona adevarata personalitate a lui Vladimir Ilici Lenin.

Pasiunea secreta

Rep.: L-am cunoscut pe istoricul Curtois. I-am cunoscut zbaterile, opiniile pro si contra comunismului. Totusi, fiecare e si om. Spuneti-ne acum ceva si despre omul si nu numai despre istoricul Stephane Courtois, ceva despre hobby-urile si trairile sale.
S.C.: In primul rand sunt un om foarte tanar (rade, are, de fapt, peste 50 de ani - n.red.). Apoi, suprema mea pasiune a fost si ramane rugby-ul, sport pe care l-am practicat multi ani si care pentru mine este sportul rege. Chiar daca acum nu mai joc, am renuntat acum cativa ani din motive de sanatate, sunt foarte bucuros cand pot urmari in calitate de simplu spectator meciurile de rugby. Altceva? Sunt un om fericit. (Rade, fericit, intr-adevar, in final).
Optiuni si argumente
l Carte sau film?
Cartea, din motive lesne de inteles. Dar, recunosc, exista momente cand si o relizare cinematografica de valoare poate insemna deconectarea perfecta.
l Fotbal sau rugby?
Evident, rugby pentru ca l-am practicat, dar si pentru ca mi se pare un sport al fortei si elegantei.
l Muzica clasica sau pop?
Prima este preferata mea. Asta nu inseamna ca ii critic pe cei care prefera alt gen de muzica. Nu putem avea pretentia sa fim toti pe acelasi calapod. Ar fi si plictisitor.
l Che Guevara sau Trotki?
Che Guevara, pentru ca a crezut cu sinceritate in idealul sau.

Teofil IVANCIUC



* Termec - distribuitorul microcentralelor Vaillant
Simbolul profesionalismului

Baia Mare a fost printre primele orase care a renuntat la sistemul centralizat de incalzire. Cu cativa ani in urma, era nebunie mare in magazinele care comercializau instalatii pentru incalzire si centrale termice. Toata lumea cauta microcentrale. Unii apelau la magazinele “second-hand” ori mergeau pana in Ungaria pentru a-si achizitiona o centrala termica la preturi mai mici. Insa varianta cea mai buna o gasiti la magazinul Termec. Cu ce se ocupa Termec? Nu e greu de aflat: cititi mai jos.

Daca tot va sugeram sa vizitati magazinul Termec, trebuie sa va spunem si unde este situat. Pe strada George Cosbuc, la nr. 20/15. Nu va spunem noi mai multe, ideea este sa mergeti acolo si va veti convinge singuri ce servicii ofera firma Termec. E mult mai sigur si mai eficient.

Firma Termec si-a inceput activitatea in urma cu un deceniu. Isi are sediul intr-un apartament de pe strada Cosbuc, unde puteti vedea si produsele pe care le comercializeaza. Incet-incet, a evoluat, a devenit una dintre cele mai cunoscute firme din Maramures si nu numai. Explicatia este destul de simpla. Magazinul Termec si-a facut un renume din serviciile pe care le presteaza si prin seriozitate. Pe langa produsele sanitare pe care le comercializeaza, firma Termec este reprezentantul zonal si distribuitorul microcentralelor Vaillant. Firma se ocupa cu comercializarea de utilaje si materiale aferente instalatiilor de incalzire si sanitare. Chiar daca sunt bine cunoscute, va vom da cateva informatii cu privire la produsele firmei Vaillant. Marca Vaillant are o activitate de peste 100 de ani. Vaillant produce instalatiile care sunt cele mai vandute in Europa. Gama de utilaje oferite de Vaillant este reprezentata de cazane de incalzire si aparate pentru incalzirea apei calde menajere, precum si de accesorii pentru instalatii. Tehnica germana de varf este incontestabila, la fel si calitatea produselor. Pe langa produsele firmei Vaillant, magazinul Termec va ofera cazane murale pentru apartamente, cazane din fonta, de putere 20-156 kW si cazane Froling pana la 4.460 kW, arzatoare pe combustibil gazos lichid, pompe pentru circulatie, hidrofoare (marca Wilo-Germania), vase de expansiune, filtre pentru combustibil lichid, accesorii, tevi de cupru tratate interior, fitinguri de cupru, izolatii termice, frigorifice, sanitare, radiatoare compacte si scule pentru instalatii.

Servicii de calitate si profesionalism

Activitatea de la Termec poate fi sintetizata in doar trei cuvinte: profesionalism, eficienta si calitate. De fapt, acesta este si sloganul firmei. Pe langa comercializarea produselor Vaillant, firma Termec se ocupa de proiectarea in domeniul instalatiilor de incalzire, sanitare si ventilatii si de punerea in functiune a instalatiilor printr-un personal instruit si autorizat. Pentru produsele Vaillant, firma Termec ofera garantie pe o perioada de doi ani, dupa care clientii au posibilitatea incheierii de noi contracte pentru service, care este asigurat de un personal specializat si autorizat in functionarea tuturor aparatelor si utilajelor comercializate. Aria lor de activitate nu se opreste aici. Pe langa toate instalatiile mai sus mentionate, la magazinul Termec puteti gasi si saune. Tehnica germana a firmei Arend da adevarata calitate a saunelor. Firma Termec comercializeaza saune tipizate si utilajele aferente lor. Despre activitatea lor de instalare si proiectare in domeniul instalatiilor de incalzire vom scrie intr-un numar viitor.

Gabriela VALEAN



* Aplicatia informatica elimina pierderile

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in baza concluziilor desprinse din verificarile gestionar-financiare de fond efectuate la casele de asigurari de sanatate si in temeiul obligatiilor ce le revin acestora potrivit Contractului-cadru pentru asistenta medicala primara in anul 2002, a dispus verificarea incrucisata a bazelor de date aferente intervalului 1 ianuarie 2000 - 30 septembrie 2002, pentru medicina primara. Cel mai important rezultat al acestei actiuni il constituie definitivarea listelor cu asigurati inscrisi la medicul de familie, eliminandu-se dublurile la nivel de zona teritoriala existente la unii medici. De mentionat este faptul ca, in urma verificarii incrucisate a bazelor de date de la nivelul caselor, s-a constatat ca, la data controlului, existau in cadrul sistemului de asigurari de sanatate un numar de 429.875 dubluri, reprezentand asigurati inscrisi pe listele medicilor de familie de la doua sau mai multe case de asigurari de sanatate. Subliniem ca s-au controlat riguros date ca: numele si prenumele asiguratului, codul numeric personal, codul medicului si data inscrierii pe liste. Din totalul relevat anterior pe plan national, un numar de 141.142 asigurati reprezinta dubluri care achita contributia la CASAOPSNAJ si se afla inscrisi atat pe listele medicilor de familie aflati in relatie contractuala cu CASAOPSNAJ, cat si pe listele medicilor de familie aflati in relatie contractuala cu casele judetene de asigurari. De asemenea, 44.104 asigurati reprezinta dubluri care platesc contributia la CASMLTPL, dar sunt inscrisi atat pe listele medicilor de familie aflati in relatie contractuala CASMLPTLPL, cat si pe listele medicilor de familie aflati in relatie contractula cu casele judetene de asigurari. Restul de 244.629 asigurati reprezinta dubluri care sunt inscrisi atat la medicii de familie dintr-un judet, cat si la alti medici de familie din judetele limitrofe sau chiar din alte judete. "In judetul Maramures s-au identificat 8.782 dubluri, din care 1.850 cu CASAOPSNAJ, 566 cu CASMLPTL, 4.403 militari in termen si 1.963 cu celelalte case judetene, pentru care s-au decontat 1,1 miliarde lei, reprezentand plata per capita pentru aceste cazuri. Reamintim ca, in legislatia specifica, este clar stipulat dreptul oricarui asigurat de a-si schimba medicul de familie, un astfel de demers fiind posibil numai dupa expirarea a cel putin trei luni de cand s-a inscris la medic. Pe de alta parte, fiecare medic de familie are obligatia de a-si actualiza lista proprie de asigurati ori de cate ori apar modificari in cadrul acesteia, aceste modificari trebuind sa le comunice casei de asigurari de sanatate." - presedinte - director general CAS Maramures, ec. Florin Cristian Tataru. Persistenta in cadrul sistemului a numarului mare de dubluri a determinat implicit si aparitia fenomenului de prescriere de retete de catre medicii de familie atat pentru asiguratii din alte judete sau de la casele paralele - CASAOPSNAJ si CASMLPTL -, cat si pentru asiguratii de pe listele altui medic de familie din acelasi judet, contravaloarea acestora fiind suportata in toate cazurile doar de casa teritoriala de asigurari cu care medicul de familie care a eliberat retetele se afla in relatie contractuala. "Pe langa masurile luate la nivelul CNAS pentru a elimina aceste pierderi din FNUASS corespunzator acestui segment de asistenta medicala (organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru inregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea fondului), CAS Maramures a purtat o intensa corespondenta atat cu casele paralele, cat si cu celelalte case judetene, rezolvand aproximativ 85% din aceste dubluri. Subliniez faptul ca institutia noastra a dezvoltat o aplicatie informatica ce va permite ca medicii de familie sa isi raporteze pe suport magnetic activitatea lunara, astfel incat la introducerea bazei de date, dar si la fiecare raportare, inscrisii vechi si noi vor putea fi urmariti si verificati automat, programul fiind conceput in asa maniera incat acesta nu va putea fi validat daca figureaza si intr-o alta baza de date." - presedinte - director general, ec. Florin Cristian Tataru.

Dan GINGUTA



* Punguta financiara
Amenzi la orizont

Registrul unic de control vine cu amenzi. Pana la data de 18 august 2003, societatile comerciale au fost nevoite sa-si procure noul document. “In Baia Mare, pana la data de 18 august, s-au vandut 5.832 de registre. Ele se pot achizitiona de la Directia Generala a Finantelor Publice, din Prefectura”, a spus Georgeta Timis, din cadrul Directiei. In momentul efectuarii unor controale, cei care detin acest registru, dar l-au achizitionat dupa data de 18 august, risca o amenda cuprinsa intre 5 si 10 milioane lei. Cei care nu detin documentul nici la data efectuarii controlului sunt pasibili de o amenda cuprinsa intre 10 si 20 de milioane de lei. De la aceasta lege fac exceptie societatile nou infiintate. Ele au la dispozitie un termen de 30 de zile, de la data inregistrarii, pentru achizitionarea Registrului Unic de Control.

Scumpirea scumpirilor

Valul scumpirilor se ridica la cote maximale! Cresterea tarifelor la energia electrica si la gazele naturale va genera un nou val de scumpiri. Primele pe lista majorarilor sunt alimentele. Surse din cadrul Patronatului de paine afirma ca scumpirile vehiculate vor genera o crestere a pretului painii, incepand cu luna septembrie. Avand in vederere ca in lunile viitoare s-a programat cresterea pretului si la carburanti, pretul painii va creste constant pana la sfarsitul anului. Alaturi de paine, se vor alinia si celelalte alimente. In planul majorarilor intra si tarifele mijloacelor de transport in comun.

Mihaela Mihalea



* ATITUDINE - Poveste despre ultima reparatie a unui Ford Escort
Sudor arzand

Maramuresul e plin de turisti. Curg, valuri, din toate partile, de parca acum s-ar fi inventat Tara Lemnului. Unii pleaca incantati de ceea ce au vazut, altii ba. Prezentam in continuare patania nefericita pe care a trait-o o familie de brasoveni in Sighetu Marmatiei. Au venit oamenii in concediu cu masina si trebuie sa plece cu trenul. Motivul: sudarea unei tobe de esapament a dus la un incendiu devastator. Pana la ora actuala, vinovatul nu a fost identificat.

In dupa amiaza zilei de 22 august, sotii Alina si Gabriel Roznovat si catelul lor au ajuns in Sighet, venind dinspre Bucovina. In sfarsit, incepuse concediul mult visat. Masina cu care calatoreau, un Ford Escort fabricat in 1993, gasi cu cale tocmai atunci sa-si gaureasca toba de esapament, facand un zgomot infernal. Au cautat un service auto si au fost indrumati la SC IATSA SA, pe strada Garii, nr. 31.

Cu masina defecta au ajuns la service. Au fost intampinati prompt si, la cateva minute dupa intrarea autoturismului in atelier, un mecanic, Gheorghe Bodnar (dupa cum sustine familia brasoveana ca-l cheama) a intrat sub masina sa sudeze cu flacara autogen minora defectiune. In acel moment, a izbucnit un incendiu, care a dus la distrugerea aproape in totalitate a autovehiculului. Sotii Roznovat sustin ca motorul nu era pornit, nici macar nu avea cheile in contact, si ca au verificat, dupa stingerea palalaiei la care au participat activ, tabloul de sigurante electrice al masinii dovedindu-se ca era intact. Din punctul lor de vedere, nu vreun scurt-circuit a fost cauza incendiului, ci eroarea umana. Focul a izbucnit la ora 15, iar procesul verbal intocmit de pompierii militari a consemnat ora 17, fara sa fie precizat locul in care s-a produs sinistrul. Ca atare, tinerii turisti ghinionisti au refuzat sa semneze documentul. Apoi, pompierii au confectionat un alt act constatator, intocmit cum scrie la carte. A fost anuntata si Politia Sighet, care a venit prompt la fata locului, a recoltat probele necesare si a declarat cazul ca fiind cauza civila, incheind procesul verbal nr. 361680 /22.08.2003.

Se cauta un vinovat

Garajul apartine societatii IATSA SA, dar firma care a facut scrum masina se numeste SC Uvis SRL (inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J24/637/93), administrata de Petru Vancea, care este chirias in service-ul Dacia. Cel mai grav fapt ramane lipsa documentelor care ar fi trebuit sa fie intocmite la intrarea Fordului pe mainile garajistilor sigheteni. Gabriel Roznovat ne-a declarat ca ar fi dorit sa intocmeasca hartiile, dar nu a gasit pe nimeni dispus sa o faca. Abia dupa incendiu, a fost reperat si Vancea, care i-ar fi replicat cu tupeu: "De ce nu ati cerut inregistrarea masinii pentru reparatie?" Cu alte cuvinte, prestatorul de servicii sfarsite in foc a efectuat lucrarea la negru, cu voie au ba. Pe de alta parte, Vancea sustine contrariul: “Omul a intrat fara acceptul nimanui in curte. Cum a pus-o pe rampa, omul nostru a inceput sa lucreze. Dar electromotorul masinii ramasese cuplat, asa ca a facut scurtcircuit si a luat foc, mistuind toata instalatia electrica. Pompierii au constatat acest lucru. Omul n-a fost multumit, i-am sugerat sa aduca o alta expertiza, sa constate si altii. Dansul a intrat numai asa in curtea mea, n-a intrebat pe nimeni, apoi, dupa ce a izbucnit incendiul, a sarit, ca unde-i seful. Paguba este destul de mare. Instalatia electrica si de alimentare trebuiesc inlocuite. I-am propus sa vina cu piesele si ii facem noi lucrarea, fara nici un ban.” Autoturismul este proprietatea societatii IBA Brasov, unde Roznovat este actionar, si nu are incheiata decat asigurarea obligatorie, nefiind asigurat contra focului. Dimensiunile prejudiciului sunt greu de estimat. Pe de o parte, sighetenii arunca vina pe instalatia electrica a Fordului (cu toate ca Roznovat sustine ca recent a fost revizuita integral), iar cealalta tabara declara ca neglijenta sudorului a dus la tragicul deznodamant.

Ultima ora

Joi, 28 august am fost chemat de urgenta la garajul Uvis. Acolo am gasit un camion cu numarul BV 07 YVH (in burta caruia odihnea autoturismul brasoveanului), blocat pentru a nu iesi din incinta unitatii de o Dacia (BH 02 DLT). Spiritele erau foarte incinse. Am inteles ca ghinionistul a sosit sa-si ridice masina si sa o transporte la Brasov, dar Petru Vancea nu accepta decat cu conditia unei declaratii scrise, cum ca masina a fost introdusa fara aprobare in curtea unitatii. Pana la urma, am reusit sa-i aducem la un numitor comun. Masina a fost lasata sa plece. La Brasov i se va face o expertiza tehnica, expertiza care nu a fost efectuata la Sighet pentru ca pompierii militari sigheteni nu au un expert in tehnica auto. Roznovat va actiona firma sigheteana in justitie. De asemenea, a facut plangere impotriva unui maistru militar de la pompieri, care ar fi fost beat in momentul tentativei de intocmire a primului proces verbal. Cei doi angajati ai garajului implicati in incident, Rus Mihai si Bognar Gheorghe, vor plati, probabil, oalele sparte (pare-se ca au intentionat sa execute lucrarea la negru, cu sau fara voia lui Vancea). Certificatul de inmatriculare al masinii ar fi trebuit lasat la receptia unitatii si mai era obligatorie efectuarea unei comenzi de lucrare inregistrata, ceea ce nu s-a intamplat.

Teofil IVANCIUC



* Comercianti mascati in producatori
Operatiunea “Pepenele”

Se spune ca uneori aparentele insala. Mai exact, nu toti suntem ceea ce ii lasam pe altii sa creada. In asemenea conditii, se pare ca speculam aparentele. Printre adeptii speculei se numara si comerciantii. Despre micii comercianti putem spune ca sunt adevarati “jochei” ai acestor practici. O adevarata afacere de sezon este comertul cu pepenii. Au inceput timid, pe la sfarsitul lunii mai. In vremea aceea, un kilogram de pepene verde costa aproximativ 20.000 de lei. Potentialii clienti se multumeau sa priveasca cu pofta si sa treca mai departe. O lubenita de cinci kilograme costa o suta de mii de lei. Prea mult pentru multi dintre baimareni. De dupa mesele burdusite cu pepeni, vanzatorii zambeau multumiti. Simteau ca sunt detinatorii absoluti ai unei afaceri “pe cinste”. In ochii cetatenilor acesti vanzatorii sunt bieti producatori, care dupa ce au trudit un an intreg, au ajuns la “culesul roadelor”. Dar, parca ne-am inteles, uneori aparentele insala. Bal mascat in piata

Vanzatorii nu sunt nici pe departe producatorii veniti de la sute de kilometri, cu speranta ca aici “piata e mai buna”, ci sunt baimareni care ar face “un ban” prin intermediul afacerii de sezon. Deoarece vanzatorii stiu ca da bine sa ai “straie de agricultor”, multi dintre clienti sunt indusi in eroare. O mare parte din pepenii adusi in Baia Mare provine din judetele invecinate. “Pepenii sunt adusi din Carei. Dar nu noi i-am cultivat, doar i-am cumparat. Suntem de aici din Baia Mare”, a spus o vanzatoare, nemultumita de autodemascarea pe care tocmai a facut-o. Vanzatoarea si-a asezat “tabara” pe strada Garii, intre autogara si benzinaria Shell. Toti care vand pepeni in aceasta zona sunt baimareni fara tangente cu productia si cultivarea pepenilor. “Am cumparat pepenii cu 2.500 kilogramu’ de la producatori. Mai facem si noi un ban”, a marturisit o alta comercianta. In Baia Mare sunt mai multe zone in care se comercializeaza acest fruct. Cei de pe bulevardul Garii, “apartin” de Primarie. Ei au inchiriat spatiul cu 3.500 de lei mp pe zi. O alta zona este cea de pe bulevardul Decebal, de langa complexul Meda. Cei de aici stau pe “teritoriul” firmei “Universul” S.A, careia i-au platit taxele de rigoare. Exista mai multe modalitati in care se pot specula rezultate optime. Una dintre ele este alegerea unui loc strategic. Pe langa spatiul din piete, care este special amenajat pentru acest gen de comert, multi comercianti s-au hotarat sa se “stabileasca” pe trotuare. Primaria nu a permis comercializarea fructelor pe trotuare, dar potentialul castig i-a determinat pe comercianti sa infrunte riscul. Postandu-te langa un bloc, ai mai multe sanse ca locatarii sa cumpere de la tine. Se estimeaza ca euforia pepenilor va mai tine doua saptamani, dupa care preturile vor creste din nou. Oferta locala se va epuiza si se va reveni la preturile de “import”, care nu sunt pentru buzunarul tuturor.

Mihaela MIHALEA



* RURAL - In Valea Chioarului, acasa la pastratorii de traditii
Comuna placintelor crete

Din 1992, populatia comunei Valea Chioarului este intr-o continua scadere. Restructurarea minei de bentonita din localitate, care asigura cele mai multe locuri de munca, a contribuit la “migrarea” tinerilor spre oras. In cele sase sate ale comunei, ocupatia de baza este agricultura si cresterea animalelor. Pana anul trecut, in localitate se organiza o Expozitie de animale si “Festivalul feminin de placinta creata si cosit iarba”. Din anul 1991, comuna este vizitata, bianual, de autoritatile din Afflingem-Belgia. Comuna Valea Chioarului este renumita pentru bisericile din lemn, oamenii gospodari care continua sa practice cu sfintenie agricultura si cresterea animalelor, “Expozitia de animale” si “Festivalul feminin de placinta creata si cosit iarba”. Din anul 1991, comuna este infratita cu localitatea Afflingem din Belgia.

Comuna Valea Chioarului este situata la circa 35 de km de Baia Mare, de-a lungul soselei ce duce spre Cluj Napoca. Imediat ce treci de tablita care te anunta ca ai intrat in localitate, descoperi o comuna de oameni gospodari. Carute incarcate cu fan care se indreapta agale spre casa, copii care pasuneaza vacutele, oameni care lucreaza la camp, case mari, curti ingrijite, presarate cu flori. Cele sase sate ale comunei - Valea Chioarului, Fericea, Curtuiusu Mare, Durusa, Varai si Mesteacan - au facut parte din Districtul Cetatii Chioarului. Pe teritoriul cetatii s-au descoperit urme materiale ce dovedesc existenta asezarilor omenesti inca din paleolitic. Monedele descoperite in zona demonstreaza existenta asezarilor omenesti si in timpul dacilor. Localitatea Valea Chioarului a fost atestata documentar in anul 1561, sub denumirea de Gowora. De-a lungul timpului a purtat mai multe denumiri: Gowra (1566), Gaura (1603), Gawra (1639), Gaure (1850), iar din 1950 satul poarta numele de Valea Chioarului. Fericea si Durusa au aparut pentru prima data in documente in anul 1733, sub numele de Felixa, respectiv, Durussa. Satul Mesteacan este atestat documentar in 1424, sub numele de Nires, iar Varai in 1456, sub denumirea de Varallya. Curtuiusul Mare apare in documente, in anul 1566, sub numele de Keortwelyes. Evolutia numarului de locuitori din Valea Chioarului este in stransa legatura cu activitatea economica a comunei. In 1842, populatia din Valea Chioarului era de 510 locuitori, crescand accentuat pana in 1867, cand a atins numarul maxim, de 760 de locuitori. Din 1867, urmeaza o scadere a numarului de locuitori, pana in anul 1877, cand se inregistreaza 610 locuitori. Datorita capacitatii de exploatare a minei de bentonita, populatia este intr-o continua crestere pana in anul 1992, cand activitatea minei este restructurata, iar personalul disponibilizat. In prezent, comuna are 2.294 de locuitori.

Economia comunei

Subsolul comunei este bogat in zacamine de bentonita. Datorita acestui fapt, in Valea Chioarului functioneaza, inca din anii ’50, o mina. In prezent, mina, care se claseaza pe primele locuri in tara in ceea ce priveste calitatea bentonitei extrase, este proprietate privata si are 30 de angajati. In comuna mai functioneaza trei ateliere de tamplarie, patru centre de colectare a laptelui, o statie PECO, un abator si o brutarie.

Gospodarul comunei

Pentru familia Pop, agricultura este o traditie de familie. Cand a preluat “afacerea” de la tatal sau, Adrian Pop avea doar doua tractoare vechi si circa 20 de ha de pamant. In prezent, se numara printre cei mai gospodari oameni din satul Mesteacan. Cu ajutorul subventiilor de stat a reusit sa achizitioneaze toata gama de utilaje agricole: tractoare, disc, plug, semanatoare, cositoare, combina, presa de balotat, masina de plantat si de cules cartofi. Gospodarul are peste 25 de ha de pamant, pe care le cultiva cu grau, porumb, ovaz si, in special, cartofi, o livada de pruni cu o suprafata de 3 ha si una de meri de 1 ha. In batatura familiei Pop vietuiesc 20 de porci si patru vaci. Gospodarul preda la centrul de colectare a laptelui din comuna aproximativ 600 de litri de lapte, lunar. Porcii sunt vanduti la abatorul din Baia Mare. Pe viitor, gospodarul doreste sa se axeze mai mult pe cultura cartofilor. Cu toate acestea, are foarte mult de munca, dovada sta si faptul ca si in momentul vizitei noastre, Pop era “la servici”.

Valea Chioarului

Primarul comunei este Cornel Ionel Merlas, iar fotoliul de viceprimar este ocupat de Vasile Tuns l in Valea Chioarului si Fericea functioneaza cate o scoala cu clasele I-VIII, iar in Curtuiusu Mare, Mesteacan si Varai cate o scoala cu clasele I-IV l scoala din Durusa nu mai functioneaza, din cauza numarului mic de elevi l in Valea Chioarului exista o biserica veche si un monument istoric, “Bustul lui Mihai Viteazu”, realizat, in bronz, de Ioan Marchis l pana anul trecut, in localitate se organiza “Festivalul feminin de placinta creata si cosit iarba”, traditie ce se spera a fi reinnoita incepand de anul viitor l localitatea Valea Chioarului beneficiaza de aprovizionare cu gaz metan, iar in satul Mesteacan, lucrarile pentru finalizarea instalatiei de gaz sunt aproape de finalizare l comuna are o suprafata de 7.909 ha de teren, dintre care 557 de ha de teren intravilan si 1.352 teren extravilan l populatia comunei este de 2.294 de locuitori, majoritatea romani l Primaria a solicitat fonduri PHARE pentru un proiect de asfaltare a drumurilor spre Curtuiusu Mare, Varai, Fericea si Durusa.

Veteranul si amintirile

Costin Ilisei se numara printre cei mai varstnici locuitori din Valea Chioarului. In ciuda celor 80 de ani pe care ii poarta, Ilisei are o gospodarie demna de invidiat: trei vacute, doi vitei, trei porci si sapte hectare de pamant. “Apoi, io cu sotia ne ingrijim de tate, copiii ni s-or dus la oras. Mai vin sambata de ne ajuta. Io n-am multa scoala, c-am facut numa’ cinci clasa. Daca am gatat cu scoala, m-am dus in armata s-apoi in razboi. Un an de zale am umblat pasta tat. Pan Ungaria, Polonia, Slovacia, Germania. Am vinit ranit acasa, da’ un frate, de 28 de ani, n-o mai vinit in veci. Apoi, daca am vinit, m-am insurat. Era hora pa atunci, in sura la Miclausu’ Iustinii. M-am angajat apoi ca vizitiu la CAP, ducem inginerii agricoli cu trasura. Io tata viata am lucrat la CAP si amu am penzie de trei sute si orice mii. Amu’ tat nu-s vremuri ase rele, ca daca ai in gradina tat ce-ti trebe, nu mori de foame. Mai demult, mancam numa’ malai si duminica ori in sarbatori facem pita de grau. Erau saraci oaminii. Apoi, Domne-feri ce-o fo’ in vremea razboiului. Vineau si ne luau din grajd vacuta si ne puneau sa le dam bucate, sa aiva ce manca soldatii”, si-a amintit Costin Ilisei.

Biserica din Varai

Pe locul actualei biserici din lemn din satul Varai, exista un lacas de cult care a fost donat parohiei din Recea. Biserica actuala dateaza din anul 1846 si a fost ridicata de mesterii din Penticeu, sub indrumarea preotului de atunci, Elie Lup. Costurile au fost suportate integral de catre credinciosi. Lacasul de cult a fost restaurat in anul 1981, la initiativa preotului Alexandru Mercas. Din vechea biserica se mai pastreaza un clopot, care dateaza din anul 1571, si cartile scrise cu litere chirilice, care dateaza din 1742.

Fratii belgienilor

Din februarie 1990, comuna Valea Chioarului este infratita cu localitatea Afflingem, din Belgia. Mai marii localitatii Afflingem vin in fiecare primavara si toamna in Valea Chioarului. Cu ajutorul lor, a fost renovat si modernizat dispensarul uman din localitate, s-a achizitionat o ambulanta noua, a fost inlocuita aparatura medicala, a fost amenajat un cabinet stomatologic, a fost inlocuit mobilierul in scoala si s-a instalat o microcentrala in biserica. Tot la initiativa belgienilor, in fiecare an s-a organizat un concurs-expozitie de animale.

Ioana LUCACEL