Socanta dezvoltare

Dezvoltare imobiliara fara precedent in Baia Mare * Cel mai mare numar de mall-uri din nord-vestul tarii, cel mai intins cartier rezidential unitar din Transilvania * Proiecte de sute de milioane de Euro pentru patru mall-uri, cartiere rezidentiale intinse chiar si pe 10 hectare, cladiri de birouri, hoteluri, zone comerciale si de loisir * Singurul ArtCenter din Romania * Se fac experimente si pentru „mascarea” garajelor de cartier cu dale pietonale si zone verzi, dar si proiecte culturale sau de revigorare a zonei istorice. Centrul de greutate al investitiilor din Ardeal se muta spre Baia Mare. Vom avea cel mai mare numar de mall-uri din nord-vestul tarii, cel mai intins cartier rezidential unitar din Transilvania si singurul ArtCenter din Romania. Iar lista premierelor nu se opreste aici. Specialistii descriu „boom”-ul imobiliar din Baia Mare ca un fenomen fara precedent in perioada postdecembrista. In urmatorii doi-trei ani, se vor derula simultan investitii de sute de milioane de Euro. In special, sunt vizate iesirile din oras, care incet vor fi „curatate” de ruinele fostelor platforme industriale, dar si zona istorica, centrala si zonele limitrofe ale orasului. „Declicul” s-a produs odata cu tranzactia record, de peste 16 milioane de Euro, cu activele fostei fabrici Maratex. Red Project Two, dezvoltatorul imobiliar care si-a adjudecat terenul, cladirile si cabana de la Izvoare, a cumparat ulterior si activele Faimar din zona. Pe locul fabricii de textile va fi ridicat un mall, o piateta, doua cladiri de birouri si un hotel care va avea probabil sase etaje. Initial, se dorea constructia unui hypermarket Carrefour in zona adiacenta mall-ului, dar, in premiera pentru Romania, cei de la Carrefour au acceptat integrarea magazinului la parterul mall-ului. Tot in premiera, un dezvoltator imobiliar va derula alaturi de proiecte de retail si un proiect cultural. Red Project Two a acceptat propunerea arhitectilor de la 9 Optiune, Ildiko Mitru si Stefan Paskucz, privind realizarea unui ArtCenter in fata mall-ului. Paskucz spune ca ArtCenterul va avea peste 2.000 de mp. „Nu mai exista nicaieri in Romania un astfel de proiect. Este un concept occidental, contemporan. Vrem sa ducem mai departe centrul cultural baimarean. Scoala baimareana de pictura nu s-a oprit de fapt, toti au incercat sa o duca mai departe. Asta vrem si noi. ArtCenterul va fi aportul nostru. Va fi un proiect de contemporaneitate totala, cu sisteme IT, cu taskinguri, sa vezi ce se intampla la New York, la Londra, peste tot. Vrem sa fie o provocare si pentru copiii care acum termina artele, sa poata interactiona cu orice artist din lume. Avem noroc aici cu Gabriela Cardos, o romanca ce traieste la Londra si asta face acolo, se ocupa de proiecte si programe culturale serioase. Ea se va ocupa de tot centrul de aici”. Red Project Two a „mostenit” odata cu activele si cabana de la Izvoare care, de asemenea, va fi reproiectata si transformata intr-un fel de centru artistic, unde se vor organiza tabere de o saptamana: „Acolo, ar vrea sa aduca artisti vara, sa ii cazeze, sa faca tot felul de tabere, sa faca un proiect de o saptamana, un experimenta. Astea sunt foarte cautate acum in occident: aduci doua nume mari si vezi ce pot sa faca impreuna si ii cazezi acolo, ii aduci in ArtCenter, produc, dupa o saptamana verniseaza si pleaca. Mai poti sa chemi doi olimpici sa cante live cu orchestra din Australia, sunt foarte populare aceste proiecte interactive”. Pe locul fostei fabrici Faimar va fi ridicat un proiect imobiliar distinct, probabil unul „combinat” - retail si rezidential. Oricum, „zona de aur” a cunoscut deja o dezvoltare fulminanta, asa ca in zona se vorbeste si de alte mutari strategice. Recent, au fost vandute activele Petrom, locul fiind tinta unui alt proiect imobiliar. Prin targ se zvoneste ca cumparatorul este un om de afaceri din Negresti care lucreaza de mult timp cu cei de la Petrom, in sensul ca e omul care cumpara constructiile vandute de Petrom, le „curata”, le reamenajeaza, dupa care le revinde. Datorita „exploziei” din zona, fostele depozite au devenit atractive pentru investitori, numai ca situatia lor juridica e mai „incalcita” si a fost prezentata pe larg de GAZETA de Maramures. Se spune ca, in urma cu ceva vreme, cladirile respective ar fi fost „ochite” de Baumax, brandul concurent al magazinelor Praktiker, dar actionarii nu au vrut sa vanda. „Lantul” investitiilor se va intinde si dincoace de pod, unde se doreste constructia unui supermarket Plus in zona adiacenta caii ferate si statiei de produse petroliere „MOL”. Primul mall din Baia Mare ar putea fi insa Gold Plaza, care a si obtinut autorizatia de constructie. Immoeast AG si Futureal, dezvoltatorii proiectului de pe locul fostei fabrici de lapte, promit peste 170 de magazine, 8 sali de cinema Multiplex, cafenele si restaurante cu terase, un supermarket de 2,300 mp, un magazin de electronice care se va intinde pe o suprafata de 1000 mp, un loc de joaca pentru copii, parcari. Proiectul de 97 de milioane de Euro a declansat in zona un adevarat „boom” imobiliar. Pe locul fostei flotatii s-ar putea dezvolta un alt proiect inedit pentru Baia Mare: o zona rezidentiala si un centru de petrecere a timpului liber. Cei doi arhitecti de la 9 Optiune au pregatit deja niste schite pentru zona: „Am propus sa se faca niste locuinte terasate pe partea de exterior si inauntru o zona de loisir, de servicii: terenuri de tenis, piscina etc. Daca merge sotia la Gold Plaza, la cumparaturi, si tu n-ai chef sa o insotesti, mergi cu copilul la acest centru mare de servicii, unde ai o gramada de posibilitati de petrecere a timpului liber”. Tot un mall va fi ridicat si pe locul „defunctului” magazin Maramures, dar se pare ca proiectul va fi mai degraba la nivelul centrelor comerciale din marile orase, gen „Central” din Cluj. Oricum, schimbarea va fi radicala, pornind de la lumini, care vor fi doar artificiale, la compartimentare si servicii. In ultimele luni, au inceput sa apara si proiectele rezidentiale mari, de care Baia Mare a dus lipsa pana acum. Una dintre cele mai mari investitii de acest gen va fi realizata de Adalmont Developments S.R.L. pe locul fostei fabrici APSA si a activelor fostei fabrici de paine de pe strada Mihai Eminescu. Arhitectii de la 9 Optiune, cei care au gandit proiectul, spun ca dezvoltatorul isi doreste un proiect curajos: „Ei merg pe „combinat” - rezidential cu comercial. Au un accent P+15 si restul blocurilor P+11. Va fi si un centru civic micut, cu spatii comerciale la parterul cladirilor si un hotel. Vor si foarte multe zone verzi si multe dintre apartamente vor fi studiouri. Statistic, acestea se vand cel mai bine in Ungaria, Cehia si Romania”. Cel mai intins proiect rezidential va fi ridicat insa pe locul fostei fabrici de caramida. Paskucz spune ca va fi csel mai intins proiect rezidential unitar din Ardeal, ocupand nu mai putin de 10 hectare: „E vorba de 7-800 de apartamente si 81 de locuinte. Au un pasaj pietonal, parcari subterane, toate blocurile au la parter spatii pentru servicii. Investitorii isi mai propun o gradinita si un centru SPA”. Un alt cartier rezidential se va ridica in zona Minerilor, pe locul fostei mori ce apartinea de „fabrica de paine”. Initial, se dorea ridicarea unui hotel care ar fi putut indeplini conditiile pentru 5 stele, fiind situat in apropiere de parc si de terenul de tenis, dar s-a renuntat la idee, in favoarea unui proiect rezidential. Se preconizeaza ca, fiind situate aproape de centrul istoric, locuintele se vor vinde „ca painea calda”. Mai ales ca revigorarea zonei continua. 9 Optiune a realizat un proiect de reamenajare a Pietei Cetatii, care a fost depus deja, urmand sa se organizeze licitatia pentru atribuirea contractului de executie a lucrarilor. „Vrem sa recompunem toata zona. Refacem arcul de intrare in biserica, dar intr-o maniera sculpturala, din metal. Si trebuie sa sugerezi ca aici a fost o biserica, asa ca se marcheaza conturul ei cu piatra. Va fi o zona preponderent verde, cu gazon ca la Hyde Park, o fantana arteziana cu locuri de joaca pentru copii, un ochi de apa in memoria celor inmormantati aici si o zona careia noi i-am zis «somnul pietrelor», ca niste pietre de mormant. Conturul bisericii va fi iluminat pe timp de noapte cu leduri”, a spus Paskucz. Tot pe bulevardul Bucuresti, a intrat in atentia celor care vor sa dezvolte proiecte imobiliare zona ocupata de societatea REMAT. Firma are mai multi actionari si, in urma unor probleme interne, structura actionariatului a suferit unele modificari. De aici, s-a ajuns la o tranzactie cu unul din terenurile ocupate de REMAT. Deoarece Faimar va trebui sa se mute de pe actualul amplasament, fabrica de ceramica a cautat un teren convenabil pentru amplasarea fabricii sau pentru ce mai ramane din ea. Se vorbeste ca un teren de-al societatii REMAT, pe care este amplasat un depozit (undeva la periferie), a fost vandut Faimarului. De la aceasta tranzactie, s-a ajuns la posibilitatea ca REMAT sa renunte la terenul de pe Bulevardul Bucuresti, unde se afla sediul. Zvonul are o logica, daca luam in calcul faptul ca Petrom a vandut zona invecinata REMAT-ului. Daca vor avea loc aceste tranzactii, de la actualul Comcereal pana spre zona fostei Avicola ar ramane zeci de hectare pe care s-ar putea dezvolta alte proiecte imobiliare. Oricum, toata zona de acolo a inregistrat o crestere a pretului terenului la cote nebanuite in urma cu un an sau doi. O alta zona de dezvoltare imobiliara este cea de la Meda, pe terenul fostei halde de steril. Aici, firma Atrium Center vrea sa construiasca un Centru multifunctional. Vor fi spatii comerciale si de recreere. Se va face un pod peste Sasar, pentru a lega zona direct cu cartierul de pe bulevardul Independentei, vor fi parcari si zone verzi. Proiectul va fi realizat pe o suprafata de sase hectare, dar se are in vedere extinderea cu o zona rezidentiala (pana la 10 hectare). Blocurile pe care vrea Atrium (in parteneriat cu AGECOM, probabil) sa le construiasca sunt prevazute cu parcari, zone verzi si spatii de joaca pentru copii. Este un proiect ambitios si poate deschide orasul spre zona satului Sasar. Alte proiecte imobiliare se vor dezvolta in zona fostului Valco si pe strada Jandarmeriei, precum si proiecte mai mici, dar care vor aduce un pic de culoare in zone „moarte”. Din acest punct de vedere, al constructiei de locuinte, Baia Mare are o dinamica de invidiat, desi sunt multi care contesta acest lucru. S-a construit mult, in unele cazuri fara a se tine cont de normele de urbanism, de arhitectura, de traditii si specificul locului. Se lucreaza la un nou Plan Urbanistic General, care va remedia unele din problemele intalnite in momentul de fata. Lipsuri si experimente Specialistii spun ca in Baia Mare lipsesc in primul rand parcarile, dar si centrele de servicii si de petrecere a timpului liber. Ce arata rau? Garajele de cartier si sarpantele. Dar pentru primele s-ar putea gasi o solutie. Arhitectii de la 9 Optiune au gandit un proiect-experiment prin care sa mascheze sirul de garaje din spatele Muzeului de Mineralogie: „facem o dala urbana peste garaje si atunci, din bloc, oamenii n-o sa mai vada acoperisurile alea urate. Vor fi terase circulabile, cu zone verzi, cu gradini, in care copiii se pot juca, iar oamenii care se uita din bloc isi pot supraveghea copiii. Recastigi si zonele verzi, iar garajele raman niste chestii ascunse sub dala asta urbana”. Zece PUZ-uri mari si mici Un prim pas pentru o armonizare a cererii de pe piata constructiilor si nevoia de armonie urbanistica si arhitecturala a fost scoaterea a 10 PUZ-uri la licitatie. S-au putut inscrie arhitectii baimareni si nu numai. Aceste PUZ-uri reglementau din punct de vedere urbanistic zonele scoase la licitatie. S-au avut in vedere zone unde urmeaza sa se construiasca, fie in oras, fie in cele de la periferie, spre soseaua de centura. Din cele zece caiete scoase la licitatie, au fost cumparate doar opt caiete de sarcini si au fost depuse dosare complete pentru evaluare pentru sase PUZ-uri. Interesant este ca cele doua care nu au prezentat niciun interes sunt zone de mare impact. Zona centrala, Piata Revolutiei, si zona de pe Jandarmeriei. Aceste PUZ-uri nu au starnit interesul arhitectilor, se spune, deoarece nu sunt suprafete de teren foarte mari. Ioana LUCACEL Nicolae TEREMTUS ioana@gazetademaramures.ro teremtus@gazetademaramures.ro