Sistemul de educație, aruncat din nou în haos

Calitatea actului educațional este în scădere continuă. O demonstrează și recentul examen de titularizare, la care nici jumătate dintre participanți nu au obținut note peste 7. În Maramureș, doar trei cadre didactice au obținut nota 10. Mai mult, amânarea concursului pentru ocuparea posturilor de director și directori adjuncți ai școlilor generează și mai mult haos în sistemul de învățământ din România.

„Rezultate foarte slabe la exa­menul de titularizare”. Afirmația aparține chiar ministrului Educa­ției, Sorin Câmpeanu, și a fost făcută după ce, la nivel național, circa 40% dintre cadrele didactice înscrise au reușit să obțină note de peste 7 la acest examen. Pentru angajarea pe o perioadă nedeter­minată (titularizare), candidații trebuie să obțină la proba scrisă minimum nota 7 (șapte), iar pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), minimum nota 5 (cinci). Proba practică și inspecția la clasă au fost eliminate pentru anul în curs prin OUG nr. 70/2020, aprobată prin Legea nr. 179/2020, cu modificările şi completările ulterioare.
„Apreciez rezultatul ca fiind unul foarte slab, o spun cu tristețe. 20% dintre profesori care nu au reușit nici măcar să ia nota 5. Este la fel de trist că am avut 15 candidați cu nota 1, dar și că există candidați eliminați din examen pentru fraudă. Îi felicit totuși pe cei care au reușit să obțină nota 10”, a spus ministrul Educației.

Potrivit datelor transmise de Mi­nisterul Educației, rata notelor peste 7 (șapte) obținute de candi­dații care au susținut proba scrisă este de 44,47% (în scădere, față de rezultatele consemnate în ultimii patru ani: 58,66% în 2020, 46,86% în 2019, 47,40% în 2018, respectiv 45,73% în 2017). Procentul note­lor între 5 și 7 este de 35,49%, în creștere comparativ cu anul trecut (27,23%). Din promoția curentă, 40,63% dintre candidați au obținut note peste 7 (șapte) - (58,38% în 2020, 46,79% în 2019, 46,83% în 2018, respectiv 43,07% în 2017).

Rata notelor peste 7 obținute de candidații din județul Maramureș care au susținut proba scrisă este ceva mai mare decât media națională, dar mai mică decât anii trecuți: 47,02% (în scădere, față de rezultatele consemnate în anul 2020: 59,32%); rata notelor peste 7 (șapte) la nivel național este de 44,47% (în scădere față de rezultatele consemnate în ultimii patru ani: 58,66% în 2020, 46,86% în 2019, 47,40% în 2018, respectiv 45,73% în 2017).
Notele între 7 și 9,99 în județul nostru sunt în proporție de 46,6%. Din promoția curentă, doar 41,2% dintre candidați au obținut note peste 7 (șapte). De asemenea, la pro­ba scrisă, trei candidați au ob­ținut nota 10 (zece) – speciali­ză­rile: educatoare, maiștri instructori și limba germană modernă.

O altă problemă majoră a școlilor este faptul că, în luna august, expiră mandatele tuturor directorilor și directorilor adjuncți de școli din România, iar concursul pentru ocuparea pe patru ani a acestor posturi va avea loc abia în luna octombrie, cu preluarea mandatelor în ianuarie 2022, potrivit calendarului anunțat de ministrul Edu­ca­ției. Pe lângă perturbarea ac­ti­vității școlare din timpul anului școlar, această amânare a concursurilor lasă din nou deschisă portița numi­rilor politice. Asta deoarece preșe­dintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea care prevede că, în cazul neo­cupării prin concurs a posturilor de directori de şcoli, directorii interimari să fie numiţi de către consi­liile de administraţie ale şcolilor şi nu de inspectoratele şcolare, adică de factorul politic. Iohannis a retrimis legea la Parlament, invocând neclarități în lege.
În replică, senatorul USR, Ștefan Pălărie, inițiatorul legii, îl acuză pe șeful statului că e duplicitar și că, prin această decizie, lasă soarta școlilor la mâna baronilor locali – cei care influențează decisiv numirea inspectorilor:
„Decizia tri­miterii legii către re-examinare din partea Admi­nis­trației Prezi­dențiale – dincolo de argumentele superficiale invocate – reprezintă o decizie politică de a ține captive școlile în mâinile fi­lialelor politice de județ. În scena­riul declanșat ce va urma este simplu de intuit:

1) Concursurile pentru ocuparea funcțiilor de director vor fi amânate și mai mult – nici până în prezent nu avem o metodologie oficială dată prin Ordin de Mi­nistru – cine va mai grăbi ministerul acum, când legea a fost întoarsă în Parlament.
2) Luna august va fi zguduită de scandalurile din fiecare județ. Vom asista la filmul tragic al «pleacă ai voștri, vin ai noștri» atât de mult exersat în ultimii 30 de ani de democrație.
3) Tot în luna august, se dorește constituirea unui grup transpartinic pentru implementarea proiectului «România Educată» – și trans­punerea lui în legislație – proiect care în esență nu își propune des­centralizarea sistemului de învăță­mânt din România – ci doar o mică pilotare în 60 de unități de învă­țământ, pilotare care a mai avut loc în anul 2004-2005, încheiată cu rapoarte de implementare.
În concluzie … maniera de a face reformă reală în România – mai ales în domeniul educației – are nevoie de reformă. Și de renun­țarea la duplicitarism. Altminteri, facem reformă dar doar colorată potrivit”, a spus senatorul.

Argumentele lui Klaus Iohannis:

CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, transmisă Președintelui României în vederea promulgării la data de 2 iulie 2021, vizează procedura de numire a directorilor și directorilor adjuncți interimari ai unităților de învățământ preuniversitar, în situația vacantării funcțiilor. Prin conținutul normativ, unele dintre reglementările legii menționate nu îndeplinesc standardele de calitate a legii, fiind lipsite de claritate și previzibilitate, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de către Parlament.