Sistemul de achiziţii publice trebuie reformat radical

Sistemul românesc de achiziţii publice, cu o valoare de peste 15 miliarde de euro, trebuie reformat de o manieră radicală, mai ales la nivelul instituţiilor responsabile respectiv al atribuţiilor acestora, au concluzionat participanţii la seminarul Achiziţii publice sustenabile pentru eficientizarea investiţiilor în România organizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în data de 28 octombrie a.c.

Cei prezenţi - lideri ai actualei conduceri a ANRMAP, a UCVAP, a CNSC, a ANI, foşti preşedinţi ai ANRMAP, directori ai Agenţiilor de Dezvoltare Regională, dar şi experţi olandezi în achiziţii publice, au agreat asupra următoarelor concluzii strategice pe care Guvernul trebuie să le aibă în vedere în continuare:

- Proiectul noii Directive Europene reprezintă o oportunitate pentru evaluarea şi amendarea cadrului legal (actualul cadru instituţional nu mai este funcţional, fiind neadaptat evoluţiilor înregistrare de-a lungul anilor) dar acest proces trebuie făcut cu prudenţă. Nu trebuie copiată Directiva ca atare, ci găsite efectiv elementele menite să modernizeze profund achiziţiile publice. Sistemul nu trebuie supra-reglementat.

- Statul român trebuie să aşeze noile politici publice în domeniu pe premise corecte şi să admită că actualul sistem al achiziţiilor publice nu reprezintă o piaţă concurenţială, datele arătând că, în acest moment, o serie de operatori par că au „capturat” piaţa achiziţiilor estimată la peste 15 miliarde de euro în 2012.

- Politicile de pregătire a personalului trebuie regândite, prin schimbarea opticii către cooptarea unor structuri asociative ale specialiştilor în diferite domenii în care se efectuează achiziţiile, având în vedere experienţa limitată a angajaţilor în sistemul public şi presiunea corespunzătoare de a fi făcuţi responsabili pentru calitatea achiziţiilor efectuate.

- Este necesară fixarea unor repere minimale de calitate pentru efectuarea unor servicii sau lucrări având corespondenţe de preţuri medii pentru diferite categorii de produse, îndreptând astfel sistemul către standardizare, fără însă a elimina posibilitatea ca, peste aceste repere, fiecare autoritate contractantă să adauge elemente de particularitate.

- Între instituţiile de control trebuie să existe o coordonare, întreaga abordare a Autorităţii de Audit urmând să fie îndreptată şi către prevenirea problemelor din sistem, ci nu numai către sancţionarea cu orice preţ a autorităţilor contractante. Cu referire la activitatea organelor de control, una dintre cele mai dificile aspecte se referea la practicile de evaluare asupra oportunităţii investiţiilor din fonduri publice.

- Pentru a spori credibilitatea sistemului de achiziţii publice, instituţiile publice trebuie să-şi asume responsabilitatea de a comunica informaţii, inclusiv copii ale contractelor, în relaţie cu solicitările societăţii civile (un clasament recent realizat de IPP arată că cele mai puţin transparente autorităţi centrale sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării Naţionale).

Dezbaterea de luni, 28 octombrie a.c. a fost apreciată ca deosebit de oportună în contextul în care noua propunere de Directivă Europeană privind achiziţiile publice a fost lansată în dezbatere publică, România confruntându-se cu serioase probleme în ce priveşte funcţionarea sistemului de achiziţii ca o adevărată piaţă concurenţială. Cea mai recentă analiză a IPP asupra întregului sistem de achiziţii publice (ale cărei concluzii le ataşăm) arată că:

- 97% dintre contracte au fost atribuite în anul 2012 pe criteriul preţului cel mai scăzut;

- topul primelor 20 de companii private acoperă 24% din valoarea totală a achiziţiilor derulate în 2012, cele mai mari sume fiind atrase de către FCC Construccion SA, SC Expert Petroleum SRL, SC Alstom Transport SA;

- autorităţile contractante cu cele mai mari achiziţii derulate au fost în anul 2012 Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, OMV Petrom SA, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale SA;

- numai 25% din valoarea totală a achiziţiilor derulate în 2012 este reprezentat de contracte finanţate din fonduri europene;

- 93% dintre contracte au fost câştigate de operatori având sediul în România.

La dezbatere s-a prezentat un amplu material documentat privind preocuparea Statului Olandez pentru eficienţa, durabilitatea şi transparenţa investiţiilor publice, această ţară făcându-şi un obiectiv de politică publică prioritar din asigurarea unor standarde de calitate durabile pentru achiziţiile de servicii sau bunuri.

Au fost discutate, de asemenea, modele relevante de achiziţii publice eficiente şi transparente cum ar fi: Olanda, Austria şi SUA, cei prezenţi agreând că inclusiv în vederea transpunerii noii Directive Europene în legislaţia românească este necesar a se studia practici internaţionale în domeniu pentru evitarea succesivelor modificări asupra cadrului legal, aşa cum s-a întâmplat în exces în ultimii ani.