Sinteze artistice si mari neimpliniri

Al treilea an de existenta a GAZETEI de Maramures a fost, din punct de vedere cultural, nici mai bun, nici mai rau decat ceilalti ani. Realizarile de exceptie au fost dublate de neimpliniri si esecuri, iar proiectele finalizate s-au dovedit de multe ori a fi contrare intereselor culturale ale Maramuresului. In urma cu un an, Ioan Marchis, seful Directiei de Cultura, ii retragea avizul lui Grigore Man, directorul Muzeului Judetean Maramures, fapt care nu l-a impiedicat pe ultimul amintit sa-si vada de treburile lui, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Schimbarile anuntate de sefii Aliantei nu l-au vizat si pe Man, cu toate ca numirea sa in postul pe care il ocupa si azi s-a facut tot pe criterii politice. Se vede treaba ca anumite prietenii sunt mai importante decat par la o privire superficiala... Tot o treaba de ras, e adevarat ca de alta factura, a realizat la Targu Lapus Horatiu Malaele, intr-un one man show de exceptie. Pentru ca in cultura lucrurile sunt de cele mai multe ori cu radacini trainice in situatii tragice, Teatrul de Stat din Oradea, in colaborare cu muzicantii din Vadul Izei, au prezentat in Baia Mare „Electra”. Stapanii culorilor Baia Mare a gazduit apoi cateva vernisaje interesante: Adrian Istrate (acuarele), Valentin Itu (pictura) si Nicolae Suciu (pasteluri si acuarele)). In Itu am descoperit un personaj cu o capacitate imaginativa de exceptie. Preocupat de o crestere naturala a lucrarilor, Itu a invatat de la Leonardo da Vinci sa plece de la samanta pentru a ajunge la radacina si apoi la crengi, descoperind in cele din urma copacul. Evident ca natura ii ofera incarcatura spirituala. Pana sa se apuce de lucru trebuie sa se impregneze de obiectul studiului, sa-l cunoasca in profunzime. Inmagazineaza toata aceasta informatie si o foloseste doar atunci cand incepe sa lucreze. „Peregrinari printre limite” a lui Itu a reprezentat o expozitie in egala masura inedita si spectaculoasa. Imagini retrospective ale orasului - recognoscibil in cateva acuarele doar prin obiectivele arhitectonice citadine arhicunoscute - au probat acuratetea si meticulozitatea lui Nicolae Suciu, un artist care reuseste sa captiveze ochiul prin prospetimea, luminozitatea si acuratetea tuselor coloristice si sa dea un farmec aparte lucrarilor din „Memoria privirii”. Dupa „Salonul de primavara”, in Baia Mare a expus Sütö Petre Rozalia, o baimareanca stabilita in Ungaria. In 1989, Sütö Petre Rozália parasea Baia Mare, comunitatea artistica baimareana pierzand un grafician si un pictor de valoare. Prin expozitia intitulata “Clisee si tiraje”, Sütö Petre Rozália a reaparut spectaculos in peisajul artistic baimarean. Cel mai important eveniment cultural al anului in Baia Mare ramane retrospectiva „Negrean –50”, o retrospectiva considerata de specialisti in domeniu evenimentul cultural major al ultimului sfert de secol de arta in Baia Mare. Este pentru prima data cand putem sta, in sfarsit, fata in fata cu sinteza artistica de durata lunga a unui creator baimarean contemporan: Ioan Anghel Negrean. Biserici in moarte clinica Nici in ultimul an nu s-a facut mare lucru pentru redresarea situatiei in care se afla numeroase biserici de lemn din Maramures. Biserica din Barsana, inclusa in patrimoniul UNESCO, se afla in moarte clinica, pictura bisericii din Budesti, tot o biserica UNESCO, este distrusa din cauza nestiintei localnicilor si neputintei autoritatilor, iar biserica veche din Bogdan Voda a pierdut statutul de protectie UNESCO, din cauza ca un preot cu veleitati de megaloman a ridicat in spatiul de protectie o biserica-mastodont. Intre timp, a fost inaugurat muzeul manastirii din Barsana. In custodia manastirii au ajuns (pe cai stiute doar de maica stareta Filofteia Olteanu, ca nici arhiepiscopul vicar Iustin Sigheteanul zicea ca nu are amanunte) 333 de carti, aparute intre anii 1561 si 1830, toate de patrimoniu, si vreo 50 de icoane. Dintre acestea, in muzeu sunt expuse doar 28 de carti si cam tot atatea icoane. Ce s-a intamplat cu restul obiectelor de patrimoniu e deocamdata o enigma. Marile castiguri si marele jaf Maramuresenii au participat la Studentfest Timisoara, oamenii de cultura din Maramures „invadand” orasul de pe Bega. Scena Teatrului Municipal Baia Mare a gazduit nu doar productiile teatrale autohtone, plus un film experimental („Adevarata Otilie”), ci si un spectacol de poezie gandit si interpretat remarcabil de Florian Pittis si un one man show al francezului Philippe Fenwick. Tabara nationala de literatura de pe Vaser „Radu Saplacan” a mai inregistrat si ea o editie, una mai trista decat cele precedente, dupa cum spun cu dezamagire cei care au fost prezenti acolo. Dintre aparitiile editoriale am retinut o monografie exceptionala: „Satul maramuresean 1945-1989”, o istorie ce reuneste documente inedite despre perioada comunista in Maramuresul rural. Cu putina vreme in urma, sculptorul Ioan Marchis a finalizat monumentalul ansamblu dedicat voievodului Bogdan. Amplasat deja la Cuhea, ansamblul sculptural asteapta sefimea de la Bucuresti pentru a fi dezvelit in cadru festiv. Ar mai fi de amintit ceea ce noi am numit „proiectul spaniol”: stradania directorului Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean, de a realiza o biblioteca pentru romanii din Spania, un proiect in care GAZETA de Maramures si-a asumat rolul de partener. In sfarsit, in anul trei de existenta a GAZETEI, s-a produs si marele jaf cultural patronat de Marko Bela, prin care vecinii si „prietenii” de la Szentendre au furat un brand cultural. Ioan BOTIS