Sinteza sigheteana

„Aritmetica” deciziilor Consiliului Local Sighetu Marmatiei a pendulat in 2004 intre plus si minus. Recentul „Raport” prezentat de primarul municipiului de peste Deal sintetizeaza intreaga activitate a conducatorilor urbei si ofera o imagine de ansamblu a situatiei economico-sociale prezente. Eugenia Godja, primarul municipiului Sighetu Marmatiei, a prezentat Raportul de activitate si de indeplinire a hotararilor Consiliului Local pe anul 2004, precum si situatia economico-sociala a municipiului. Dintre dispozitiile emise, doar 22 au fost atacate in contencios administrativ (toate privitoare la Legea privind regimul proprietatii). Insa in Sighet situatia posesiunilor revendicate este delicata, aproape intreg centrul istoric, dar si multe alte cladiri si suprafete de teren fiind revendicate de catre urmasii fostilor proprietari. Din datele noastre, pe rol sunt circa 1.000 de procese intre Primarie si proprietari, fiind solicitate peste 300 de cladiri, multe de patrimoniu, inclusiv Palatul Cultural sau sediul Muzeului Maramuresului! Topul bogatasilor Conform datelor oficiale din Raport, in Sighet activeaza 1.440 de agenti economici, dar din cele aproape 800 de SRL-uri doar jumatate lucreaza cu profit. In 2004, cifra de afaceri a tuturor agentilor economici din urbe a fost de 118 milioane dolari, adica doar la nivelul unei firme solide din alte parti ale tarii. Dar ce-i al nost’ e-al nost’, asa ca iata principalii bogatasi ai unui oras sarac. Conform cifrei declarate de afaceri, primele zece societati comerciale sunt: Plimob SA (527 miliarde lei), Sigstrat SA (241 miliarde), Sitel SA (201 miliarde), Orizont SRL (198 miliarde), Mecanica SA (180 miliarde), ITA Production SRL (128 miliarde), LaDorel Com SRL (97 miliarde), Adetrans SRL (94 miliarde), Renval Impex SRL (75 miliarde) si Mara Socom SA (73 miliarde). Societatile Steilmann Bukarest, Prima Fashion sau Artima, care nu detin decat puncte de lucru in Sighet, nu au fost prinse in top, deoarece autoritatile locale nu detin date complete despre acestea. Cu alte cuvinte, actionarii principali ai celor mai puternice firme sighetene sunt: Vasile Godja (Plimob), Stefan Kertesz (Sigstrat), Ioan Seling (Sitel), familia Vlasin (Orizont) si Vasile Prodan (Mecanica). Ciudat, dar in acest clasament intocmit de Finantele locale pe baza declaratiilor fiscale, nu apare nici o firma sigheteana prezenta in topul miliardarilor din revista Capital. Parcurgerea topului conduce la concluzia ca economia sigheteana este disproportionata. Daca industria lemnului, confectiilor, alimentara si comertul reprezinta 72% din total, turismul produce venituri de doar 2%, iar serviciile de 2,5% (in conditiile in care un turism bine promovat ar putea aduce 25% din venitul orasului, iar in lumea occidentala serviciile obtin mai mult de 50% din volumul de incasari). Plus si minus Conform Raportului, punctele forte sunt restructurarea economiei si inexistenta marilor intreprinderi producatoare de pierderi, „pietrele de moara” fiind numarul mic de IMM-uri, infrastructura necorespunzatoare (doar 47 de kilometri din totalul de 168 km de strazi sunt asfaltate, desi numai anul trecut s-au cheltuit 50 de miliarde pentru imbunatatirea situatiei), lipsa gazului metan, legaturile deficitare cu soselele europene si autostrazile din tarile invecinate. Din punct de vedere al spatiului locativ, anul trecut s-au finalizat 116 locuinte noi (care au costat 50 de miliarde), insa mai exista 1.000 de cereri nerezolvate. Pentru a doua oara in ultimii trei ani s-au renovat fatadele centrului istoric (alaturi de sarpante, cosuri de fum, jgheaburi etc.), lucrari ce au costat 3,6 miliarde lei. Din nefericire, operatiunea a fost una pur cosmetica, vechile cladiri ale centrului se duc incet pe rapa, mancate de igrasie si cu peretii macinati. Rezolvarea problemei nu consta in zugraveli, ci in pregatirea unui proiect unitar (cu fonduri europene) de reabilitare reala a zonei. Treaba este dificila, multe constructii din centrul istoric fiind revendicate de vechii proprietari (mai exista presiuni facute de agentii economici care ocupa parterul respectivelor imobile), dar odata si odata tot va trebui demarata reabilitarea celei mai valoroase parti a Sighetului (dupa modelul inceput in Baia Mare). Primarul Eugenia Godja a concluzionat principalele probleme identificate, pentru care se va incerca rezolvarea in acest an: situatia deficitara a resurselor umane, locuintele sociale, aplicarea legilor fondului funciar si situatia patrimoniala a Statiunii de Cercetari Bruna-Schwitz. Lipsa de activitate si continua degradare a patrimoniului SCPCB, cu toate eforturile depuse de Primarie pentru a mobiliza Academia Agricola, forul tutelar al Statiunii, a dus la distrugerea a o multime de cladiri valoroase, precum si abandonarea a zeci de hectare de pretios teren agricol. Se spera ca in acest an problema SCPCB va fi rezolvata macar partial, iar o parte a terenurilor detinute de aceasta vor intra in administrarea Consiliului Local. Teofil IVANCIUC