Sinistrati inghetati pe fundatii

* Inecati de ape in vara si inghetati in „containerele” autoritatilor, iarna * La aproape patru luni de la inundatii, sinistratii din Ruscova dorm, cu tot cu prunci, in baraci neincalzite si fara curent electric * Desi iarna e aproape, casele lor abia au ajuns la stadiul de fundatie. * Altii nu si-au primit inca despagubirile acordate de Guvern si au fost nevoiti sa-si repare locuintele pe datorie * Executantii lucrarilor se plang ca oamenii s-au obisnuit sa stea cu mana intinsa si nu ajuta la constructii * In schimb, in alte localitati, o parte din casele ridicate pe banii Guvernului vor ramane nelocuite. Potopul din vara i-a „inecat” in disperare, iar gerul de noiembrie le-a inghetat speranta. Zeci de familii care au ramas pe drumuri din cauza potopului dorm inca la rude, binefacatori sau in „containerele” neincalzite si intunecate trimise de Guvern. Din cauza frigului, copiii care invata, mananca si dorm pe adevarate santiere sunt, mai tot timpul, bolnavi. Parintii se plang ca bruma de bani adunati pentru casa merge pe medicamente. In unele localitati, constructia caselor a inceput abia de o saptamana, desi termenul de finalizare a fost stabilit pentru 1 decembrie. In timp ce familii intregi n-au unde locui in timpul iernii, in alte localitati, casele ridicate din banii Guvernului vor ramane, in mare parte, pustii sau vor deveni... sate de vacanta. La aproape patru luni de la potopul din vara, casele sinistratilor arata la fel ca dupa inundatii. In Viseu de Jos, zeci de familii se plang ca n-au primit niciun leu din banii alocati de Guvern, desi alti sinistrati i-au cheltuit demult. Mai toti au minim 4-5 copii, dar traiesc intre daramaturi, in mizerie si miros de mal. Spun ca autoritatile locale ii ignora, pe motiv ca sunt... rromi. Firuta Varga spune ca tot cartierul din zona Stadionului a fost ocolit de ajutoarele guvernamentale. In schimb, consatenii lor au primit materiale de constructii si bani: „Ne-am dus la primarie, dar ne-au scos afara. Am facut hartii cand au fost apele in casa si nicio sticla de apa nu ne-au dat. Nu ne-au dat nimic. Suntem cate 5 – 6 in familie. Ne-a intrat apa-n casa, ne-am dus, am muncit si am facut noi reparatiile. Am luat materiale de constructii si nu ne-au dat nici macar un sfert de sac de ciment. La altii, s-a dat ciment si var. Noi, daca suntem tigani, nu putem sa mergem sa ne cerem drepturile. Nu o fost nimeni sa vada ce pagube am avut dupa inundatii sau sa ne aduca un blid de mancare. Vecinele au facut de mancare si ne-au adus. Am dormit pe unde am putut. Si-n gara am dormit. In cate-o casa, sunt 4-6 copii. Sunt familii vai de ei. N-au unde sa stea pe iarna, ca le-a intrat apa in casa si le-a cazut lutul de pe pereti”. Oamenii se plang ca, desi locuiesc la nici 100 de metri de apa, autoritatile le spun ca „n-au dreptul la despagubiri”: „am fost la primarie si ne-au zis ca nu suntem in drepturi si nu avem dreptul la nimic. Asta, desi casele noastre sunt la 100 de metri de apa. De la judet, nu o fost nimeni pe la noi. De la Baia Mare, o fost de la Protectia Copilului, dar nu i-o lasat sa vina la noi. Suntem 40 de tigani si nu putem face fata la o comuna. La neamuri si la tot tineretul, le dau de baut si de mancat. Casa noastra-i din boltari, dar a crapat toata. De mila, oamenii ne-au dat ciment si am reparat casa. Cei care au venit au vrut sa aduca pentru copii haine si saltele, sa avem pe ce dormi, dar n-au vrut sa ne ia in considerare. S-a dormit in gara, cu copii de un an. Apa a fost pana la jumatatea casei. La altii, le-au dat sobe si mobila, dar pe noi, daca suntem tigani, nu ne-au bagat in seama”. Se pare ca motivul fluturat cu nonsalanta de autoritati este ca, in urma cu vreo doi ani, sinistratii au semnat o declaratie prin care nu au niciun fel de pretentii la despagubiri, in caz de inundatii. Numai ca oamenii nu stiu sa scrie si sa citeasca si nici nu li s-a spus ce semneaza. Au aflat abia acum, cand au ramas fara bani si cu case care risca sa se darame sub greutatea zapezii: „Unii si-au mai intarit casele, dar, daca-i o iarna grea, nu mai ies de acolo, ca se rastoarna pe ei. Terenul de fotbal e abandonat. Am cerut sa ne dea pamant acolo, sa ne scoata din zona periculoasa, dar nu se poate. Poate sa fie teren, dar nu da primaria”. Vasile Maris, primarul din Viseu de Jos, recunoaste ca oamenii nu si-au primit banii. Maris spune ca exista si o explicatie: „au fost probleme”, dar sustine ca luni, sinistratii vor primi despagubirile: „Aveti dreptate ca oamenii n-au primit acei bani pentru inundatii. Au fost probleme, dar de luni incolo, incepem sa le dam banii. Banii au sosit, am facut ordinele de plata si le dam la fiecare, de luni incolo. Sunt 41 de familii trecute pe aceasta lista si luni se rezolva problema. La acestea, se adauga una, care este constructie noua. Nu a primit nimeni cele 25 de milioane pana acum. Nu conteaza daca au avut casa afectata 10% sau 50%, a venit exact 25 de milioane pentru fiecare casa. Saptamana trecuta, am fost in Baia Mare si cei care se ocupa de asta mi-au dat Monitorul Oficial unde am aparut noi. Nu erau banii intrati in trezorerie. Acum am verificat si banii exista. Asa ca scoatem banii si-i dam la oameni”. E ciudat ca, in alte localitati, banii au ajuns de luni bune. Iar Guvernul a virat toate fondurile in acelasi timp. Sau, poate, la Viseu i-o fi trimis cu porumbei zburatori? In Ruscova, pe un ger de crapa pietrele, 7 familii dorm tot in „containerele” neincalzite, stramte si fara energie electrica. Si se pare ca acolo isi vor petrece toata iarna. Din cauza problemelor cu terenul, abia de o saptamana a inceput constructia caselor. Acum, o parte a sinistratilor vine cu tot cu prunci, de dimineata, pe santier si pleaca seara. Altii insa stau cu mana-ntinsa si asteapta ca statul sa le dea casele „la cheie”. Oamenii se plang ca, desi au tot cerut sa „li se bage curentul”, nimeni nu s-a sinchisit sa-i scoata din bezna: „Dimineata, cand ne trezim, curge apa pe pereti. Avem doua paturi. Intr-unul, dorm cei trei copii si in celalalt, noi. Masa nu avem. Afara facem si de mancare. Avem aragaz, dar nu l-am pus, ca acolo numa’ se strica. Nu stiu cum va fi. Dupa ce va fi casa asta gata, nu stim ce o sa bagam in ea, ca nu avem nici pat, nici paturi. Ne-au dat un resou, dar nu-l putem folosi daca n-avem curent. De doua saptamani, ne tot promit ca se rezolva. Copiii au racit si degeaba le iau medicamente, ca trece o saptamana si-s iar bolnavi”. Vecinii completeaza ca: „Cei fara case stau in baraci. N-au lumina. Tot ii amana de pe o zi pe alta. In baraci, stau cate 5 – 7 persoane. Oamenii care lucreaza vor avea casele gata pana in 30. Poate fi vreme buna, ca doi insi nu pot ridica o casa in doua saptamani”. In schimb, constructorii sunt suparati, ca sinistratii nu-i ajuta la lucrari. Petru Bumbar, administratorul firmei care ridica casele din Ruscova, spune ca lucrarile au inceput doar de o saptamana, dar pana in 30 noiembrie pot fi terminate, numai ca: „Unii ar vrea sa le faci si garaje, si beci, si mansarda, dar sa nu lucreze. Dar nu se poate. Pe noi, primaria ne-a contractat. Aici, se fac 6 case. Manopera e foarte mica. Facem casele conform contractului, ca n-avem ce face. Era discutia ca ne vor ajuta cei pentru care se construiesc casele, dar nu prea ajuta”. Ioan Turcin, noul primar de Ruscova, spera si se roaga la Dumnezeu ca lucrarile sa fie gata pana la sfarsitul lunii. Cu toate acestea, recunoaste ca: „Nu stiu sigur daca va fi asa, dar le-am adus module, de maine vor avea curent si vor sta pana in primavara, pana vom tencui in module. N-avem ce face. Nu vor ei sa munceasca, sa grabim lucrarile. Da, sunt doar doua familii care muncesc. Asteapta sa le dea statul mura-n gura”. Mai mult, primarul spune ca nu numai situatia caselor e in ceata, ci si cea a terenului. Mai exact, autoritatile locale au cumparat terenul „pe datorie” si, deocamdata, nu au din ce sa-l plateasca, iar proprietarul ameninta cu blocarea lucrarilor: „Pamantul acesta l-am luat pe barba. Banii inca n-au venit, iar daca nu-i dam, omul de la care am luat terenul ne opreste, sambata. E vorba de 1500 Euro/ar. Ne-a dat 10 ari. Ne-a spus ca mai repede poate sparge fundatiile decat casele. Eu am cerut si de la Guvern. Daca nu ne dau, ganditi-va! Sunt multumit ca s-au ridicat macar fundatiile si nu se strica cimentul. Din fericire, sunt ceva semnale pozitive, dar nu de la Guvern, ci din sponsorizari. Am facut o adresa chiar si la Episcopia Ortodoxa a Maramuresului, mai ales ca ne-au mai ajutat”. Oricum, situatia caselor este si asa incalcita, din cauza costurilor „subtiate”. Din calculele Guvernului, tencuirea unei case ar trebui sa coste 12 milioane lei vechi, dar primarii se plang: „cu 12 milioane, nu se tencuieste nicio toaleta”. Mai mult, sinistratii vor trebui sa-si plateasca racordul la energia electrica, care se ridica la cateva milioane de lei vechi, bani pe care multi ar reusi sa-i stranga, din ajutorul social, doar intr-un an! Dupa principiul „pentru unii muma, pentru altii ciuma”, in timp ce, in unele localitati, sinistratii dorm in baraci si traiesc printre daramaturi, la Repedea, multe familii refuza casele noi, ridicate pe banii Guvernului. Pana acum, au fost construite pana la acoperis 10 case, dar autoritatile spun ca maxim 2-3 vor fi ocupate. Restul va ajunge, probabil, sat de vacanta sau complex de locuinte pentru tineri. Primarul Pavel Tiudic spune ca: „Poate, vom reusi sa-i convingem pe 2 – 3, dar restul caselor raman asa. Nu se pot muta, daca nu renunta la vechea casa. Eu am primit o adresa prin care ni s-a spus ca, pentru oamenii care se muta in casa noua, casa veche trebuie daramata. Noi i-am anuntat, dar niciunul nu vrea sa renunte la actuala locuinta. Toti spun: „cum sa-mi daram casa? Eu acolo imi am locul, acolo am copilarit, acolo m-am nascut si acolo vreau sa fiu si ingropat”. Dupa ce vor fi gata casele noi, vom lua declaratii scrise de la fiecare om ca renunta, iar atunci nu mai pot avea pretentia, alta data, sa primeasca din nou bani in urma inundatiilor”. Numai ca familiile afectate de inundatii si alunecari de teren pot ramane, din nou, pe drumuri, in primavara. Atunci, Statul nu va mai putea sa-i ajute. Oricum, autoritatile locale se gandesc ca pot scoate bani din calamitati, transformand casele nou construite pentru sinistrati in sat de vacanta. Si-au primit banii! In urma articolului aparut in GAZETA de Maramures, familiile afectate de inundatii din Leordina si-au primit despagubirile acordate de Guvern. Numai ca, in dulcele stil romanesc, exista si o exceptie: o familie de batrani care locuieste in casa unei rude. Maria si Vasile Rus au 60 de ani si au plecat la lucru prin tara, sa-si faca bani, dar tot nu-si pot reconstrui singuri casa, afectata grav de inundatii. Batranii spun ca: „Ne lasa baiatul sa stam in casa lui, ca a noastra se rastoarna. Stam in bucataria feciorului. Am dormit aici, in frig, peretii stau sa cada, dar nu vor sa ne faca o casa noua. Ne-au dat un sac de var si doua sticle de apa plata”. Obiectivul 1 decembrie Subprefectul Stefan Gonczi a declarat ca: „In momentul de fata, obiectivul este construirea pana la rosu a caselor, pana in 1 decembrie. Dupa ce se termina faza de rosu si sunt puse geamurile, oamenii pot intra in case si nu mai trebuie sa stea in baraci. Conditii pentru realizarea acestui obiectiv exista. Mai putin, acolo unde oamenii n-au dorit sa se intample acest lucru. Si nu ma refer la agentii economici care construiesc casele, ci efectiv la cei care trebuiau, ei insisi, sa puna mana pe lopata”. Sinistrati cu vile, la Petrova Comuna Petrova sta cel mai bine la capitolul case reconstruite. Cu ajutorul Guvernului, al primariei si din bugetul propriu, multi dintre sinistratii stramutati de autoritati intr-o zona ferita de inundatii au reusit sa-si ridice case, cu mansarda. Primarul Ioan Petrovai spune ca: „Unul s-a si mutat in casa, unul e la faza de acoperis, altul acum isi duce lemnul de care are nevoie. Un singur om este mai ramas in urma cu lucrarea, pentru ca nu a prea facut eforturi in acest sens. Am vorbit deja cu cei de la Electrica, sa vina, sa prelungeasca reteaua. Pana la casa platim noi, iar instalatia si-o suporta oamenii. Oamenii au banii necesari. Si-au facut niste case frumoase. Pe Valea Satului, unde erau probleme, am reusit sa cadem la o intelegere cu proprietarul unui teren, asteptam o comisie de la Apele Romane si vom face un canal de scurgere, cu dig de peste doi kilometri. Apa va merge direct spre cariera, nu va mai exista acel cot care umfla apele. In acest fel, nu va mai fi afectat drumul comunal spre Bistra. Vom monta 3 tuburi intre Petrova si Crasna”. Mircea CRISAN Ioana LUCACEL mircea@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro