Sighetu Marmatiei si biletul de 2 milioane dolari

Biletul la ordin in valoare de 2 milioane de dolari, emis de fostul primar sighetean Ioan Bledea in favoarea firmei suedeze ABB, in contul unor echipamente termice, ar putea duce la instituirea sechestrului si vanzarii bunurilor publice ale municipiului de peste Deal. Inainte de 2000, in timpul mandatului Conventiei Democrate, Consiliul Local Sighetu Marmatiei (CL) a decis reabilitarea sistemului termic si de canalizare al municipiului. Conform cutumelor acelor vremuri, CL l-a insarcinat pe Ioan Bledea, primarul in exercitiu, sa negocieze asta cu firma suedeza ABB, un gigant in domeniu, agreat de puterea politica a momentului. Diligentele pe langa firma suedeza le-a facut societatea Acaterm SA, operatorul de apa-canal al municipiului, in calitate de beneficiar al proiectului. Directorii de atunci ai societatii, Mois si Teleptean, au efectuat o deplasare in Suedia, la negocieri, revenind „edificati”. Acestia au incheiat contractul cu gigantul suedez, pentru suma de 2 milioane de dolari, bani cu care urmau sa se plateasca materialele si reabilitarea retelelor si centralei termice ale municipiului. Toate aceste evenimente se petreceau in anii care au coincis cu debransarea masiva a populatiei din acea zona de la sistemul centralizat de caldura si apa calda, din cauza preturilor exorbitante practicate. In prima faza, CL a parut incantat de idee, pana cand s-a auzit ca primarul Bledea a avalizat suedezilor un bilet la ordin, pentru suma de 2 milioane de dolari. Pusi in fata faptului implinit, speriati, consilierii s-au desolidarizat de primar, intr-o sedinta CL, fapt consemnat intr-un proces verbal. Unul dintre angajatii Primariei a relatat ca in respectivul document in care era consemnat faptul ca Bledea a fost delegat sa negocieze, dar nu si sa semneze biletul la ordin, a fost apoi modificat. Revenind la reactia consilierilor sigheteni, mentionam ca incipienta investitie a firmei suedeze, care apucase doar sa aduca o parte a echipamentelor necesare reabilitarii sistemului urban de termoficare, a fost stopata, fara a se plati nimic! Oficiali, sub anonimat Mentionam ca factorii de decizie intervievati au refuzat sa dea declaratii oficiale vizavi de posibilitatea ca Sighetul sa fie executat silit, pentru suma de 2 milioane de dolari. Dar, pentru ca de fiecare data exista un „dar”, neoficial, am aflat urmatoarele: „S-au purtat tratative cu ABB sa vina si sa-si ia marfa (care nici macar nu este inregistrata in evidentele contabile ale Acaterm, deci nu a fost preluata oficial de Sighet). Singurele acte pe tevi sunt avizele de insotire a marfii emise de CFR, nu vreo nota de receptie sau altceva concret. Suedezii ne-au spus ca prefera sa caute mai intai un loc unde sa valorifice echipamentul adus la Sighet, si apoi sa-l transporte in alta parte. Sistemul de tevi ABB este de altfel supradimensionat, si nu corespunde normelor noastre, chiar daca ar exista un sistem centralizat eficient de termoficare. Intr-un final, suedezii au activat biletul la ordin, iar noi am deschis contra lor un proces pe baza de ordonanta prezidentiala, pentru a opri virarea banilor, pe care consideram ca nu-i datoram, toata vina fiind doar a fostului primar.” Apoi, ABB a venit sa puna sechestru asigurator pe bunurile Primariei. Atunci, in disperare de cauza, pentru a se stopa mersul procesului civil, care ar fi dus la pierderea bunurilor publice in favoarea suedezilor (biletul la ordin e sfant), Primaria l-a dat in judecata pe fostul ei sef - Bledea, pentru abuz in serviciu. „Asta ca sa nu ne execute silit, mobilier, masini, utilaje, magazine din centru, tot, pana la acoperirea sumei de 2 milioane dolari plus dobanzi, probabil vreo 2,6 milioane de dolari. Bledea, care prin decizia sa de a semna biletul ne-a pus intr-o situatie tragica, nu e vinovat, fiind doar victima bagata in fata de altii, care sunt invizibili”, cred oficialii locali. In fine, procesul a fost stramutat la Turnu Severin (pana acum au avut loc 17 sedinte), martorii nu s-au prezentat la proces, si chiar saptamana trecuta la Primaria Sighet a aparut o comisie rogatorie in legatura cu acest caz. Pentru ca situatia este foarte grava, si pentru ca in joc se afla cladiri si bunuri ale CL de valoare foarte mare, care ar putea fi pierdute in favoarea firmei suedeze ABB, pentru ca in jurul cazului exista suspect de putine informatii publice, vom reveni. Cronologia unui scandal * anterior anului 2000 - Ioan Bledea, primarul de Sighet, avalizeaza bilet la ordin in valoare de 2 milioane dolari, in favoarea firmei suedeze ABB, pentru reabilitarea retelelor termice ale orasului. * dupa 2000 - Eugenia Godja, noul primar si Consiliul Local refuza sa continue contractul, si sa plateasca. Incep doua procese: unul intre ABB si Primarie (civil), si celalalt intre primarie si Ioan Bledea (penal). * prezent - conform legii, banii vor trebui platiti, pentru ca biletul la ordin este forma executorie de plata. Ori va plati orasul, ori Guvernul, CJ, ori cei 21 de consilieri locali sigheteni de atunci - in solidar. Asta pentru niste tevi, care zac in balarii, in apropiere de Podul Istoric de pe malul Tisei, si care nu sunt si nu vor fi folositoare vreodata Sighetului. Ce spune Ioan Bledea? „Am vrut sa montam cel mai performant sistem de incalzire din nordul tarii. Proiectul prevedea investitii de 12 milioane de dolari. Suedezii au adus echipamente de circa 4 milioane de dolari, pentru care am emis biletul la ordin de 2 milioane. Imediat dupa ce am pierdut fotoliul de primar, Primaria a renuntat la continuarea investitiei. Normal ca suedezii isi vor banii, ei au adus doar echipamente aici! Nu stiu cine va trebui sa plateasca cele 2 milioane de dolari, dar contractul trebuia derulat si dupa schimbarea mea din functie. Daca se facea asa, nu mai exista nici o problema. Asa, acum, orasul se incalzeste cu lemne.” - Ioan Bledea, fost primar al Sighetului Cine a mizat pe ABB? Unul dintre cei mai mari giganti industriali ai Europei, concernul suedez ABB, a fost tarat prin mai multe scandaluri rasunatoare, datand din vremea CDR si a guvernarii Nastase. In 2001-2003, concernul a obtinut contracte in domeniul energetic, de la statul roman, in valoare de peste 200 milioane de dolari. Anterior, Mircea Ciumara, ministrul Finantelor si apoi al Industriilor intre 1996-1998, a incercat sa ofere suedezilor un contract in valoare de 800 milioane de dolari, din bani publici. Calin Popescu-Tariceanu, ministrul Industriilor (1996-1997), a acordat un contract fara licitatie concernului ABB, pentru lucrari la Portile de Fier. Viorel Lis, primarul Capitalei (1997-2000), este acuzat ca a primit mita de la suedezi, si ca a mers in Suedia pe banii ABB (metoda curenta de plata „in natura” a firmei). Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei (2000-2004), a girat o serie de contracte cu ABB. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro