Sighet - 680 de ani

Aniversarea municipiului Sighet a provocat valuri, pentru ca datoria carcotasilor este sa carteasca, iar cea a presei, sa consemneze si cele bune, dar mai ales cele rele. Festivalul de la Sighet a consumat circa 500 de milioane de lei si, ca orice manifestare de acest gen, a starnit nemultumiri, dar si satisfactii. Desi a fost sarbatoarea anului, acest lucru a trecut aproape neobservat, pentru ca afise n-au existat, iar invitatiile s-au impartit intr-un mod aiurea, pe prietenii si relatii. Apoi, Festivalul a debutat cu o ora intarziere din cauza de lipsa de punctualitate a unor invitati. Buline negre Deoarece liderii judeteni ai partidelor de la putere au lipsit, serbarea a fost oarecum „confiscata” de liderii maramureseni ai PSD si PRM. Pe langa pesedisti si peremisti a mai participat parlamentarul minoritatii ucrainene, ªtefan Buciuta, acestora adaugandu-li-se timid prefectul Bondi Gyongyke, respectiv subprefectul Gheorghe Achim. Cat despre cei 680 de ani de presupusa aniversare a atestarii documentare a Sighetului, n-are rost sa mai vorbim. Au facut-o istoricii Academiilor Romana si Maghiara, care au hotarat ca Sighetul a fost atestat in 1334 (anul primului document pastrat), desi o seama de sigheteni considera ca li se face o mare nedreptate, si ca orasul lor are „patalama” din 1326. In acest timp, arheologii vorbesc despre prezenta omului pe acele meleaguri, incepand de pe la 30000 i.Cr... Festivalul de rock (NOM Fest), la care au cantat trupele Guerillas, Shadow sail, Ultimu’ nivel, Halat Alb, Wolf si NOM, provenite din Cluj Napoca, Baia Mare si Sighet, sponsorizat cu bani privati, nici macar nu a fost mentionat in calendarul oficial, desi sala unde s-a desfasurat a fost plina! S-au dat cheile la 56 de beneficiari ai ultimului bloc ANL finalizat. Este un fel de-a spune, deoarece respectivii inca nu se pot muta acolo. N-a fost nici un foc de artificii, sau macar vreunul de tabara! Buline albe A venit fanfara din Baia Mare, pentru ca Sighetul nu mai are asa ceva, desi are Casa de Cultura, respectiv ªcoala de Arta, institutii spre care se duc insemnate fonduri A aparut si o delegatie din Ucraina Subcarpatica, in frunte cu dr. Ioan Botos, primarii din Stramtura (Vasile Buga), Apsa de Mijloc (Nutu ªiman) si Topcina, plus doi consilieri parlamentari. S-a organizat in premiera un concurs de role (sub egida Clubului Elevilor si TNL Sighet), deasemenea nefinantat de urbe. Daca nu era Muzeul Maramuresului, partea culturala a Festivalului ar fi fost schioapa. Asa, prin eforturile echipei conduse de Mihai Dancus, a fost vernisata expozitia documentara „Sighet-680”, iar la Galeriile de Arta au fost prezentate pentru prima oara 12 portrete de epoca ale demnitarilor, care au condus Comitatul si apoi judetul Maramures cu resedinta la Sighet (intre anul 1800 si 1950). S-au tinut un simpozion de istorie si o Sesiune nationala de etnologie dedicata aniversarii a 80 de ani de la deschiderea Muzeului etnografic local, la care au participat 68 de personalitati venite din toata tara si din Ucraina (actiune finantata de Ministerul Culturii). La Muzeul Satului s-a organizat si spectacolul final al Festivalului concurs „Am fost s-om fi!”, pentru elevi-sub egida Clubului Elevilor, la care au participat formatii folclorice din Sighetu Marmatiei, Braila (doua ansambluri), Cimpia Turzii, Blaj, Resita, Turt si Satu Mare. Au avut loc alte patru expozitii valoroase, de pictura, grafica, sculptura (datorate lui Aurel Dan, Alexandru Szabo si Ioan Bledea), respectiv de fotografii de epoca si carti postale (din colectia graficianului Paul Zolopcsuk). A fost inaugurat, in sfarsit, Centrul Medico-Social din incinta Spitalului municipal. Fosta Sala Studio a Casei de cultura a primit numele regretatului interpret de muzica populara, Viorel Costin, iar legendarul Ansamblu „Mara” a demonstrat ca inca exista. Un numar de 12 cupluri casatorite de peste 50 de ani au fost premiate cu diplome si televizoare (donate de oameni de afaceri locali), prilej de scandal pentru ca cei mai multi „nuntasi de aur” sunt instariti, si au fost alesi pe spranceana, in detrimentul multor amarati. In zona tarabelor si scenei, poporul sighetean s-a simtit bine, avand la dispozitie si masinute sau tobogane, si muzica live, interpretata de Ansamblul Transilvania, Spitalul Noua, Narcisa Suciu si Ducu Bertzi. Fara distractia ambientala din sectorul „bere-mici”, totul ar fi fost ratat. Asa, poporul s-a bucurat, iar carcotasii si-au inghitit cuvintele. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro