Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Şi tot zbor / Senzaţionalul
Acum peste un sfert de veac am avut privilegiul de a îl avea ca profeor pe domnul Vasile Fanache, un om pe care l-am admirat mult şi căruia i-am mers, nu ştiu de ce, la suflet. A fost unul din marii noştri specialişti în opera lui Caragiale şi îmi aduc aminte cum ne spunea, la acea vreme, că dacă ne uităm în jur, vom vedea cum Caragiale e mai actual ca oricând. Au trecut câţiva ani de când Domnul Profesor a plecat dintre noi spre lumea celor care nu mai cuvântă. Şi care sunt prezenţi în sufletele noastre prin amintirile pe care ni le-au dat sau prin scris.
Ţin minte cum, la o discuţie cu iz părintesc, mi-a spus să nu caut în viaţă senzaţionalul, ştirea, noutatea cu impact de prima pagină a ziarelor. „Căutând senzaţionalul, vei pierde din vedere esenţialul” - este lecţia pe care o reţin de la discuţia avută pe coridoarele generoase ale Facultăţii de Litere din Cluj. E mult mai bine să cauţi – şi să urmezi – senzaţia decât senzaţionalul – a fost concluzia acestei lecţii dintr-o frumoasă zi de iunie.
Am luat întocmai sfatul Domnului Profesor şi nu am tăgăduit cuvintele sau realitatea din spatele lor. Am cotit brusc spre ceea ce era daimonul meu şi nu focurile de artificii din jur. Am dat slovei viaţă pe hârtie şi nu am irosit-o în aer. Am sădit frumos şi am săpat via unde plata de la capătul zilei era puţină sau neinteresantă. Şi nu am cedat.
Am văzut, în timp, cum cei care au cultivat senzaţionalul au cules cenuşa focurilor de artificii. Cum războiul de azi nu mai însemna nimic mâine, cum prima pagină devenea mereu alta, cum senzaţionalul era tot timpul altul, chiar dacă senzaţia era aceeaşi. Şi am ajuns, în timp, să îl înţeleg pe Domnul Fanache şi să îi dau dreptate. Şi văd cum astăzi Caragiale este mult mai actual chiar şi decât acum un sfert de veac. Şi cred că este, astăzi, rândul nostru să dăm mai departe celor care vin lecţia renunţării la senzaţional. Să nu cedăm în faţa provocărilor de orice tip care, din nefericire, nu fac altceva decât să ne îndepărteze de la esenţial. Dacă vrem ca opera lui Caragiale să rămână doar o lecţie din cartea de literatură. Dacă nu, vom rătăci, aşa ca şi acum, cu oameni mediocri care ne conduc, cu socotelile care ne sunt stricate „de la centru”, cu veşnica întrebare „eu cu cine votez?” Astăzi, din nefericire, răspunsul este unul singur: cu senzaţionalul. Nicidecum cu esenţialul!
