Şi tot zbor / Lumea deşertului

Pentru o mare parte a omenirii, deşertul înseamnă, printr-o percepţie insuflată de media sau de o prejudecată care nu cere foarte mari eforturi de imaginaţie, pustiu. Cu tot ceea ce derivă din accepţiunile termenului: pustiire, nelimitare (negativă), lipsa vieţii, imposibilitatea orientării, neputinţă, irosirea oricăror energii pozitive, zădărnicie.

Camus îl numeşte metaforic, dar foarte adevărat, moartea galbenă. Aşa era şi pentru mine, care am luat toate aceste accepţiuni a priori, fără măcar să încerc un efort de imaginaţie. De fapt, în faţa unor certitudini, imaginaţia nu mai are niciun sens. În realitate chiar şi această prejudecată este la fel de falsă! Pentru că tocmai paradoxurile dau culori nebănuite vieţii şi nuanţe care îi redau, miraculos, frumuseţea.

Am văzut - şi trăit - din plin fascinaţia deşertului. Şi bucuria nisipului în culori nemaiîntîlnite, dincolo de forma pe care doar aici, în deşert, o poţi găsi. La suprafaţa dunelor nisipul e roşiatic, iar sub acest strat cu o densitate mai mare se aşterne, domnind în tăcere, un alb imaculat. Ca un efect al vântului care poate milioane de ani a răscolit fiecare fir de nisip, acesta a căpătat acum o textură şi o formă nemaiîntîlnită. Sub greutatea paşilor el devine puternic în bătaia vântului şi moale, adânc şi imaculat după vârful dunelor. Efectul umbrelor pe valurile de nisip e o poezie a culorilor, de la alb profund şi până la un purpuriu-roşiatic, în funcţie şi de efectul soarelui - care parcă şi el e altul în lumea deşertului. Apusul soarelui în deşert - acolo unde nu mai există nici linia orizontului aşa cum o ştim şi nici măcar dimensiunea temporală comun percepută - este un alt fel de a numi poezia frumuseţilor şi splendorilor lumii.

Conversia din alb-gălbui în negru profund are loc într-un timp foarte scurt, trecând prin nuanţe infinite şi pline de un farmec pe care doreşti să îl trăieşti cu fiecare secundă ce scurge din clepsidră - aici - lumină şi nu nisip. Pentru că timpul are aici, la fel ca şi lumina sau aerul apusului, o altă dimensiune, care te cheamă să vii şi să revii. Lumea deşertului poate fi un orizont nebănuit de resurse...