Şi tot zbor / Cifre

La cursul de management financiar mă simt de parcă aş fi plonjat într-o lume unde se vorbeşte o limbă străină, care nu mi-a fost nicicând un motiv de atracţie... De ce să îi spui unei noţiuni în 3 feluri diferite, ca şi când ar fi vreo diferenţă între cuvinte, nu îmi dau seama. În lumea literelor, figurile de stil se poartă şi sunt bine primite, aici concretul – şi diferitele modalităţi de a-l denumi – parcă are alte valenţe.

De la simpla formulă cuprinsă între a da şi a primi, cu toate aspectele ei (că se intermediază sau nu cu diferite mecanisme financiare) şi până la media cântărită a costului de capital (WACC), distanţa este enormă – şi e locul unde o bună parte din administraţia sau finanţiştii lumii generează activităţi diverse.

Cu siguranţă că fiecare meserie îşi are rostul ei – şi fiecare om ţine la ceea ce face, considerând că este mai bun pentru el felul în care cu trudă aduce pâinea pentru a o pune pe masă. Însă aşa multe paranteze, noţiuni, ecuaţii, formule, interpretări sau definiţii parcă nu mi-a fost dat să văd în niciun domeniu! E drept că majoritatea noţiunilor sunt de o noutate care mă (şi ne) surprinde, fiind vorba de ultimele interpretări din economie, de idei care de 5 ani încoace deja schimbă faţa – şi interpretările – cifrelor.

Ni se dă exemplul unei companii din Statele Unite care a investit în Germania şi, ani la rând, a înregistrat venituri – şi profit – de invidiat, iar după aproximativ 20 de ani a fost evaluată cu instrumentele financiare americane, rezultatul fiind mai mult decât dezastruos – compania nu numai că avea, conform acelor date, miliarde de dolari datorie, dar ar fi trebuit să fie dizolvată de mult!

Îmi spune un coleg la curs că în cazul companiei la care lucrează, dacă un avion zboară cu 30 de secunde mai puţin la un zbor mediu de 2 ore, compania aeriană reuşeşte să facă, anual, un plus la profit de peste o jumătate de miliard de euro! Şi aflu câte ceva despre standardizarea la care s-a ajuns în cadrul companiilor mari, unde din fiecare gest înmulţit cu mii de mişcări se ajunge la rezultate spectaculoase.

Cifrele sunt, pentru economişti, modalităţi prin care scriitorii reuşesc să se exprime prin cuvânt; zilele acestea am aflat că atunci când se doreşte, rezultatul unei companii poate fi scris în aşa multe forme, încât să poată convinge pe oricine – iar azi am realizat de ce nu mi-au plăcut niciodată cifrele, în ciuda faptului că ele exprimă concretul. De fapt, cifrele pot înşela mult mai mult decât orice cuvinte – e lecţia cu care plec acasă după acest curs.

Concluzia îmi e greu să o trag – îl citez însă pe profesorul nostru, o somitate în managementul financiar corporatist: nu trebuie să folosiţi formule fără a şti cum şi de ce au fost calculate!

Pentru că dacă doriţi să calculaţi – sau să exprimaţi ceva, nu trebuie să o faceţi prin cuvinte, o puteţi face prin cifre sau formule! Şi parcă îmi vine greu să accept o astfel de lecţie!