Sfințirea Bisericii Mănăstirii Budești din Maramureș

Marți, 21 mai 2024, de sărbătoarea închinată Sfinților Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, trei Ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, avându-i invitați ca oaspeți de seamă pe Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale și pe Preasfințitul Părinte Nectarie de Bretania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, au sfințit Biserica de lemn a Mănăstirii Budești din județul Maramureș.

„Mănăstirea Budeşti din localitatea cu acelaşi nume din Maramureşul Voievodal a avut o existență în istorie îndelungată. Se pare că a fost de secol XIV, împreună cu Mănăstirea Peri, cu Mănăstirea Bârsana, cu Mănăstirile Giuleşti şi Budeşti. Este sigur că, la 1690, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul a prezidat la Mănăstirea Budeşti, pentru că nu avea voie să aibă reședință în interiorul cetății sau orașului, ci extra muros și, atunci, episcopii ortodocşi aveau reședințe la mănăstiri şi schituri. Și a făcut un sobor aici la Budeşti, care era reşedinţă episcopală, cu protopopii, luând anumite decizii. Deci, este consemnată la acea dată existența mănăstirii istorice. Ea a dispărut în vitregiile vremii, cum au dispărut cele 150 de mănăstiri şi schituri din Transilvania şi n-a putut reînvia până când Dumnezeu a hotărât venirea vremii. Asta s-a întâmplat în 1994, când, la dorinţa preotului, a credincioşilor şi a unui creştin de iniţiativă, s-au pus bazele unui schituleţ nu pe locul pe care a fost vechea mănăstire, undeva sub poalele Gutâiului, ci aici, la 7 km distanță de centrul localității şi la 50 km distanță de municipiul Baia Mare. Vechiul schit, care a început în 1944, prin punerea pietrei de temelie - noi am pus piatra de temelie în 4 iunie 1994 - a continuat cu construirea unei bisericuțe modeste, a unei căsuțe modeste şi a unui turn clopotniță, la fel de modest. Au fost executate de părintele Vichentie, care a venit de la Vâlcea, de la Schitul Pătrunsa. Era fiu al Maramureșului şi au durat aceste construcții până în 2006, când, într-un accident fatal, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, a făcut ca părintele Vichentie să plece la Domnul. Atunci a venit părintele Mihail Bud, fiu al Rohiei, a fost hirotonit de Înaltpreasfinţitul Justinian preot şi numit stareţ. Aşa a pornit rectitorirea mănăstirii, înfrumusețarea şi înnobilarea ei. N-au fost clădiri acelea reprezentative. În 2012, schitul a fost ridicat la rang de mănăstire cu destinația de călugări şi a fost aprobată de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureșului şi Sălajului. Părintele Mihail a reabilitat casa monahală, în 2010-2016. În 2016 a pornit şi construirea bisericii, a desfăcut biserica veche şi a construit o biserică nouă minunată din localitatea Budești, după proiectul vechii biserici monument UNESCO, care este de la 1620, de secol XVII, şi arhitectul Cordoş, care este arhitectul ansamblului monahal, a ţinut să facă o copie a acelei biserici istorice şi valoroase, adăugându-i un pridvor. Apoi a înnobilat casa, a construit un alt turn clopotniță şi, iată, evenimentul sfințirii. A fost pictată, în tehnica bisericilor străvechi, de două familii de pictori, una de la București şi una de la Alba Iulia, şi este în tenta bisericilor istorice, bisericilor maramureșene, ea fiind în stil maramureșean şi o adevărată catedrală. Iată evenimentul cel mare al sfințirii, la 30 de ani de la punerea pietrei de temelie, deci sunt trei decenii. S-a editat şi o scurtă monografie, atât cât este istoria şi cât au găsit date, iar bucuria şi solemnitatea evenimentului sfințirii bisericii şi a consacrării ansamblului este sporită de prezența Înaltpreasfinţitului Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale şi a Preasfințitului Nectarie de Bretania, care este Episcop Vicar al Arhiepiscopiei pe care o păstorește Înaltpreasfinţitul Iosif. Am venit să facem o bucurie părintelui stareţ Mihail, care a devenit Protosinghel, între timp, la propunerea noastră, să facem bucurie autorităților locale, budeştenilor, care se mândresc cu mănăstirea lor şi să apreciem faptul că drumul, care era făcut până la jumătate, în ultimele săptămâni a reușit să ajungă până la mănăstire, mai exact până la turnul clopotniță, să fie modernizat ca accesul să se facă mai ușor. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru frumusețea, lumina, binecuvântarea şi sfințenia acestei zile mari, care este o zi pentru istorie şi ctitoria însăşi este o ctitorie pentru veșnicie şi sunt pomeniți întotdeauna la sfințirea unei biserici ctitorii, întemeietorii, stareții, binefăcătorii, ajutătorii şi închinătorii sfintei bisericii acesteia, de acum şi până în veac. Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Hristos a Înviat!”

Slujba de târnosire

Oficiată după toate regulile Bisericii Ortodoxe, slujba de târnosire a început în fața bisericii, a continuat cu sfințirea exteriorului, apoi cu intrarea solemnă în interior, cu târnosirea Sfintei Mese, prin punerea în piciorul ei a Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, împreună cu Documentul de Sfințire, așezate în tub de inox, pe pat de nisip uscat, ca să nu se deterioreze, sigilate apoi cu ceară topită, sfințirea proscomidiarului, a picturii din Sfântul Altar, a catapetesmei şi a picturii din interiorul sfântului locaş de închinare, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir.

Biserica a primit şi al doilea hram – „Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului”.

Biserica a fost construită de către meșteri locali din Budești, sub coordonarea domnului Ioan Ciceu, sub atenta supraveghere a domnului arhitect Dorel Cordoș, prin osteneala Părintelui stareț, Protos. Mihail Bud, și a obștii monahale și prin jertfa credincioșilor și a ctitorilor. Este pictată în tehnica al-secco (pictură pe pânză) și s-a realizat între anii 2022-2024 de către familia de pictori Andrei Mușat și Astrid din București și familia Ovidiu Gliga și Ioana din Alba Iulia. Mobilierul este realizat de sculptorul Viorel Mihiș din localitatea Baba, județul Maramureș. Atenția din interior cade pe iconostas, el redând autenticitatea locului. Acesta nu este sculptat, cum se obișnuiește, ci este îmbrăcat în icoane care au rame de stejar, de sus până jos. Astfel, privirile credincioșilor nu zăbovesc pe sculptură, ci pe icoană, care este fereastră spre cer. Icoanele au fost executate de pictorii care au pictat biserica.

Casa monahală, construită între anii 1998-2001, a fost refăcută în perioada 2006-2010, având o nouă arhitectură exterioară, a fost recompartimentată, fiind dotată cu toate utilitățile necesare vieții de obște. A fost ridicată pe trei nivele: demisol, parter, mansardă. Îmbrăcată cu bârne de lemn, este împrejmuită cu un pridvor, are arcade, stâlpi și chituci în stil maramureșean, cioplite de meșteri locali.

Între anii 2004-2015, la intrarea în incinta mănăstirii a fost construită o poartă cu turn clopotniță, având și un pangar. În anul 2024, turnul a fost desfăcut și s-a construit altul mult mai înalt, corespunzând noii arhitecturi a mănăstirii.

În dreapta bisericii, peste râu, a fost ridicată, între anii 2013-2015, o casă din lemn, în stil tradițional, pentru găzduirea pelerinilor. Putem vorbi aici, în străvechea localitate Budești, de un complex monahal din lemn, în stil tradițional maramureșean, un loc de vis, care completează salba de sfinte lăcașuri de închinare de o frumusețe deosebită, care beneficiază de un acces pe bandă de asfalt.

Sfânta Liturghie Arhierească

Momentul istoric al sfințirii noii biserici a Mănăstirii Budești a beneficiat de prezența a trei Ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului şi Sătmarului, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bretania, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.

Din sobor au făcut parte Arhim. dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor şi stareţul Mănăstirii Rohia, Pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, Protos. Mihail Bud, stareţul sfântului locaş, Protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, Protos. Iosif Petra, egumenul Mănăstirii Dragomirești, Protos. Nifon Neamciuc, starețul schitului Strâmtura, Protos. Ilarion Felner, egumenul Schitului Văleni, Protos. Celestin, Mănăstirea Nicolint, Caraş-Severin, Pr. Ioan Năneştean din Budeşti, Pr. Gheorghe Moldovan – Budeşti, Pr. Ioan Ardelean – Deseşti, Pr. Vasile Fodoruţ – Baia Mare, inspector social, Pr. Dumitru Farcaş – Coaş, Pr. Adrian Marc – Chechiş, Pr. Cristian Pop – Răzoare, Pr. Ioan Capolna – Sârbi, Pr. Cristian Cozma – Ocna Şugatag, Pr. Nicolae Babiuc – Călineşti, Pr. Manuel Ionuţ Crainic – Sat Şugatag, Pr. Emilian Pop – Hărniceşti, Pr. Andrei Cosmin Pop – Mara, Pr. Andrei Chira – Cavnic I, Pr. Daniel Pop – Plopiş, Pr. Cassian Gavriş – Şurdeşti, Pr. Mădălin Bontoş – Lăschia, Pr. Adrian Simion Pop – Cărpiniş, Pr. Ioan Rus – Borcut, Pr. Daniel Mociran – Baia Mare, Pr. Florin Sălăjan – Lucăceşti, Pr. Augustin Homorodan – Coruia, Pr. Florin Tămaş – Hoteni, Pr. Mihai Pricop Sălăjan – Satu Nou de Jos, Pr. Grigore Rodilă – Strâmbu Băiuţ, Pr. Mircea Prunduş – Măgura Ilvei, Pr. Adrian Bucşa – Negreşti Oaş, Pr. Marian Vasile Pop – Breb, Pr. Petru Florin Pop – Petrova, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizare, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, arhidiaconii Ierarhilor oaspeţi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, iar la priceasnă a cântat Arhid. Vlad Verdeş.

A fost prezent un mare număr de oficialități centrale şi locale, parlamentari, prefecții celor două judeţe, Rudolf Stauder al Maramureşului şi Ioan Tibil al judeţului Satu Mare, Gheorghe Câciu, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, primarul Simion Pop, al comunei Budeşti.

La evenimentul religios s-a rugat împreună cu soborul un mare număr de credincioși, mulţi dintre ei veniţi împreună cu preoţii lor.

Masa creștinească de hram şi sfințire a fost dată de credincioșii din Budești, care au demonstrat o mobilizare exemplară.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale.

Andrei Fărcaş,

Redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”

Foto: Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol