Sexus Politicus

Are presedintele francez Jaques Chirac un copil cu o amanta japoneza? A participat socialistul Dominique Strauss-Kahn, un posibil candidat la presedintia Frantei, la o serata sexuala? A avut presedintele Valéry Giscard d’Estaing atatea amante pe cat pretindeau saloanele pariziene? In Franta, sexul si politica s-au amestecat de secole, desi povestile despre viata privata a politicienilor au continuat sa ramana secrete, noteaza Elaine Sciolino in cotidianul american The New York Times, citat de Rompres. Nu trebuie sa uitam ca Franta este tara in care presedintele François Mitterrand a reusit sa ascunda cu abilitate existenta unei fete nascute in urma unei legaturi extraconjugale, data la iveala abia in 1994, cu cateva luni inainte ca acesta sa isi paraseasca postul, de catre cunoscuta revista Paris Match. La doi ani dupa aceasta intamplare, ambele „familii” ale presedintelui au participat la funeraliile sale. „Sexus Politicus”, o comprehensiva carte de 390 de pagini, lansata recent pe marginea acestui subiect, a ajuns direct in varful listei best-sellerurilor din Franta, printr-o reflectie asupra distrugerii vietii private in spatiul public din Franta si a apetitului pentru o lectura de buna calitate despre barfe. Autorii - Christophe Dubois si Christophe Deloire - sunt binecunoscuti in Franta in calitate de reporteri de investigatii cu experienta, care, in trecut, au scris carti despre uciderea, in 1998, a prefectului Corsicii si ascensiunea extremismului islamic in Franta. Cartea a fost tiparita in Franta intr-un numar de 150.000 de exemplare, o cifra remarcabila pentru o opera care nu este una de fictiune, in momentul de fata purtandu-se negocieri pentru publicarea sa in alte limbi. „O carte despre legatura dintre sex si politica, lansata cu sapte luni inainte de alegerile prezidentiale - asta da reteta buna de succes”, comenta Patrick Jarreau. Premisa centrala a cartii este ca, in Franta, un politician de succes este, de asemenea, un politician seducator. Sexul, spun autorii, este aproape un imperativ civic. „Departe de a fi o tara, a-ti asuma rolul de seducator este fara indoiala o calitate importanta in viata noastra politica”, se sustine in carte. Politicienii buni iubesc... Cu siguranta, puterea atrage. Atunci cand Edward Faure a devenit premier in anii ‘50, el detinea totodata si titlul de „presedinte al consiliului”, si, la o prima vedere, in acest lucru statea toata diferenta. „Cand am fost ministru, au fost cateva femei care mi-au rezistat. Cand am devenit presedinte, nu mi-a mai rezistat niciuna”, recunostea fostul presedinte al consiliului, care a murit la 79 de ani, in patul amantei sale semi-dezbracate. Charles de Gaulle a fost singurul lider francez de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial care a mentinut o disciplina stricta in privinta vietii sale personale, se spune in carte. Mai recent insa, Giscard d’Estaing, Francois Mitterrand si Jacques Chirac au jonglat cu problemele statului, familiale si cu activitatile lor extracurriculare cu o remarcabila nepasare. ... si sunt iubiti In unele cazuri, recunosc autorii, sursele au cooperat, uneori oferind interviuri, deoarece au inteles regula fundamentala a politicii franceze: politicienii buni iubesc si sunt iubiti. „Atunci cand am fost presedinte al Republicii Franceze, eram indragostit de 17 milioane de frantuzoaice”, recunostea Giscard intr-un interviu inregistrat de televiziunea publica pentru popularul show saptamanal de televiziune Viata privata, viata publica. „Sunt libere si dragute fara sa faca prea multe eforturi. Nu sunt exhibitioniste, asa ca, dat fiind ca eram indragostit de ele atunci cand le vedeam in multime, ele simteau asta si ma votau”. Uneori, autorii citeaza marturii publice pe care recunosc ca nu le pot confirma. Spre exemplu, zvonul privind faptul ca Chirac ar avea un copil cu o japoneza a fost dezvaluit de Guy Birenbaum intr-o carte aparuta in 2003. „Nu am fost atacati pentru ceea ce am scris pentru ca, sa fim onesti, de multe ori stim mai multe decat am scris. Nici un politician nu doreste sa isi asume riscul sa apara si mai multe povesti despre el la judecata. Nu ne-am bazat niciodata afirmatiile pe zvonuri, ci pe informatii care ne-au fost oferite de oameni care au fost la fata locului, asa ca atunci cand vorbim despre ceea ce s-a intamplat intr-un dormitor, inseamna ca unul dintre cei doi a vorbit”, afirma autorii. Spre deosebire de Statele Unite, unde astfel de dezvaluiri ar fi devenit punctul de atractie al investigatiilor sub acoperire ale mass-media, jurnalistii francezi abia daca au acordat atentie subiectului. Trebuie spus ca reactia alegatorilor francezi fata de aventurile sexuale ale alesilor lor este semnificativ diferita de cea a alegatorilor americani, unde un scandal sexual poate da jos un guvern. Un sondaj efectuat in luna ianuarie de TNS Sofres pentru cotidianul Le Figaro a descoperit ca majoritatea alegatorilor francezi isi dorea ca viitorul lor presedinte sa aiba in jur de 50 de ani, sa cunoasca mai multe limbi straine, sa fie onest si sa fie doritor sa ii asculte pe altii. Doar 17 la suta dintre acestia au declarat ca nu ar vota pentru un candidat care a avut aventuri extraconjugale. In acest context, faptul ca Ségolene Royal, cel mai proeminent candidat pentru castigarea nominalizarii socialiste pentru alegerile prezidentiale de anul viitor, nu este casatorita cu barbatul cu care are patru copii este prea putin important. Acest lucru poate spune ca toleranta franceza sau chiar celebrarea aventurilor sexuale ale oficialilor s-ar putea schimba radical daca Ségolene devine presedinte. The New York Times