Serviciul de Asistenţă Socială, în casă nouă

Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul primăriei Sighetu Marmaţiei s-a mutat recent într-un sediu nou şi modern, situat pe strada Dragoş Vodă.

La un serviciu modern, se impune un sediu modern. Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Sighetu Marmaţiei, unul dintre serviciile cu cei mai mulţi beneficiari, s-a mutat recent într-un sediu nou şi modern. Georgeta Delescu, şeful serviciului, spune că: „Ne-am mutat în noul sediu acum aproximativ o lună, pe strada Dragoş Vodă 35. Această locaţie a fost gândită iniţial pentru un Centru de zi pentru bătrâni, şi Centru pentru primire mame abuzate, adică un centru de primire în regim de urgenţă. Dar anul trecut, proiectul a fost respins, iar în acel moment doamna primar Eugenia Godja a hotărât să facem modificarea, să ne mutăm noi din Primărie pentru că spaţiul nostru era foarte restrâns. Relaţiile cu publicul erau de multe ori îngrozitoare, atât pentru noi, cât şi pentru oamenii care veneau la noi. Că de exemplu, trebuia să-i ţii la uşă până rezolvai într-un birou 5 – 6 persoane, că dacă mai intrau 5 – 6 beneficiari, nu mai aveai aer.
Anul trecut, când a venit perioada ajutoarelor pentru lemne, şi erau mii de dosare, doamna primar a decis să ne mutăm într-un nou sediu, unde să se poată lucra în condiţii civilizate. Că lucrând în incinta Primăriei, unde nu era suficient spaţiu, bineînţeles că nu numai nouă ne era greu, dar se încurca şi activitatea celorlalte birouri sau compartimente din Primărie. Că de exemplu, la Comercial, până la Urbanism, nici nu se putea intra în birouri, atâta lume era la uşa noastră”.

Schimbarea este atât în beneficiul angajaţilor, cât şi a beneficiarilor: „Acum toată lumea e mulţumită. Nici beneficiarii de  416 nu mai stau acolo, pentru că la noul sediu îi punem dimineaţa să facă prezenţa şi să semneze. Şi acum ne este mai uşor şi nouă, dar şi celorlalţi din Primărie”. Iar numărul beneficiarilor acestui serviciu nu este deloc de neglijat. Georgeta Delescu explică: „
Noi avem în total foarte mulţi beneficiari: pe 416, în jur de 230 de persoane, ajutoare de încălzire au fost undeva la 4000 de dosare, alocaţiile suplimentare, undeva la 2800 de dosare, alocaţii de stat, indemnizaţii, cantină socială, plus persoanele cu handicap care se ridică la vreo 600 de persoane, deci este mult volum de muncă.
Noul sediu a fost împărţit pe birouri. Avantajul este că am putut să-i despart, pentru că alocaţia de stat era cu persoanele cu handicap, cu ajutorul social, toţi erau într-un birou. Era destul de urât, pentru că unii, fiind bolnavi, trebuia ca unii să strige, alţii nu se înţelegeau etc. Acum am reuşit chiar să facem o sală de şedinţe, o sală pentru consiliere psihologică. Ceea ce dincolo nu avea. Că de exemplu, atunci când era o consiliere psihologică, eu plecam din birou şi se închideau înăuntru, pentru a se putea încheia consilierea, pentru că la mine bătea tot timpul cineva la uşă”.

Deja, beneficiarii serviciului au început să se obişnuiască cu noua locaţie, iar noul sediu îşi va dovedi din plin utilitatea, mai ales în perioada următoare, una extrem de aglomerată din cauza cererilor pentru ajutorul de încălzire.
În total, Serviciul Public de Asistenţă Socială are 18 angajaţi, un număr mic, raportat la numărul mare de sarcini şi atribuţii. Însă, prin dăruire şi profesionalism, reuşesc să-şi îndeplinească toate obligaţiile.


Pentru a întregi bunurile şi veniturile serviciului, nu de puţine ori Georgeta Delescu apelează la sponsori, oameni de suflet şi facilităţi fiscale oferite de lege: „Mobilierul şi dotările din noul sediu le-am obţinut ca unitate protejată, cu sponsori. Mobilier, covoare, calculatoare, tot am luat prin sistemul de unitate protejată. Am început de anul trecut să cumpărăm ce ne trebuia, iar la sfârşitul acestui an suntem gata cu ele de plătit. Unitate protejată, este o unitate care are angajate persoane cu dizabilităţi. Lucrăm cu ASSOC-ul şi prin ei le-am făcut pe toate. Gândiţi-vă că noi dăm 2800 lei lunar la stat pentru fondul de handicap. Ceea ce nu mi se pare corect din moment ce am angajaţi asistenţi personali ai persoanelor cu handicap. Aşa că, există această posibilitate, ca prin unitate protejată să achiziţionăm ce ne trebuia”.


Abandonul copiilor, o problemă acutizată

„Avem mari probleme cu abandonul copiilor. Nici nu mai ştiu numărul tentativelor de abandon. Avem mare noroc cu asociaţiile nonguvernamentale care ne mai ajută. De exemplu, zilele trecute am avut o mamă cu 4 copii, care mi-a zis că nu-i mai poate creşte căci că vrea să meargă să lucreze. I-am spus că dacă-i luăm copiii, îi luăm de tot. Pe o mamă am reuşit să o convingem să continue să aibă grijă de copii, reuşind să-i dăm dimineaţa pe copii în grija unei asociaţii. Unii mai şi mănâncă acolo, şi rămân până la programul de după-amiază. Este deci un câştig, dar pe termen scurt.
Am vorbit cu cei de la Asociaţie ca pe perioada şcolii să ţină copiii până după-masa, pe la 17 – 18, să-i ajute să-şi facă lecţiile. Este mare lucru să primească o masă. La alţi trei copii le-am dat o masă la cantină, în ideea de a nu pleca mama lor de acasă.
Un alt caz, o mamă cu doi copii, unul de trei ani şi altul de 4 ani, care a început să strige că ea pleacă şi-i lasă. I-am spus să dea o declaraţie că-i abandonează şi că nu mai are pretenţie la ei pentru a-i da spre adopţie.
Eu stau şi discut o perioadă cu aceste mame, după aceea, când văd că situaţia mă depăşeşte, chem asistentul social, psihologul etc. Toate sunt cazuri noi. Un alt caz este al unei femei cu 9 copii, iar o asociaţie le-a luat pe fete să le îngrijească în permanenţă, dar nu am avut ce să facem cu băieţii. Pe unul dintre ei l-am angajat, că are 16 ani, dar partea proastă este că nu au unde să locuiască. Mama a avut un apartament pe care l-a vândut, cu intenţia de a merge în Suedia, unde şi-a găsit ceva concubin de vreo 60 de ani şi care n-o primea decât cu o parte din copii. Acolo mie nu mi s-a părut ceva normal. Deci, noi facem şi protecţia copilului, pentru că ne gândim ce s-ar putea întâmpla.”, spune Georgeta Delescu.


„Văd foarte multe probleme, dar eu sunt optimistă, pentru că ăsta-i felul meu. Prefer să fiu optimistă şi să merg înainte, şi dacă mi se închide o uşă, intru pe geam. Nu ştiu cum, dar până acum n-am primit niciun refuz. Adevărul este că mi-a ajutat Bunul Dumnezeu pentru că nu le fac pentru mine, încerc să-i ajut pe cei cu probleme. Pentru beneficiari m-am luptat şi pentru carduri cu dobândă preferenţială, pentru carduri de salarii cu 3 salarii, cu 0,5% sub dobânda pieţei. Şi orice obţin în plus, cât de puţin, contează enorm pentru aceşti oameni cu probleme.”, a afirmat Georgeta Delescu.


„Cu salariile asistenţilor personali nu avem probleme, dar credem că probleme vor fi cu concediile. Pentru că ei iau şi salar şi indemnizaţie pe luna de concediu. Şi practic, la ei anul are 13 luni. Şi în fiecare an suntem descoperiţi. Dar am reuşit, fie din economii, fie din concedii medicale, să ajungem la liman”.