Declarat persona non grata în propria ţară!

Şocant! Un tânăr din dreapta Tisei nu-şi poate vedea familia până în 2017 pentru că autorităţile ucrainene l-au declarat persoana non grata ilegal şi fără motiv. Sergiu Dan este ziarist şi unul dintre liderii tinerei generaţii de români din Dreapta Tisei, pe care o promovează pe blogul său, dincolodetisa.blogspot. com.

Ucraina e pasibilă de o condamnare la CEDO din cauza încălcării grosolane a libertăţii de circulaţie. Sergiu Dan, un tânăr ziarist din Dreapta Tisei şi promotor a identităţii naţionale a românilor din Ucraina, a fost declarat persona non grata în Ucraina. Dan are dublă cetăţenie, română şi ucraineană, iar familia sa locuieşte în Dreapta Tisei. Potrivit deciziei autorităţilor, nu-şi poate vedea familia până în 2017. 

Sergiu Dan povesteşte că nu i s-a oferit niciun motiv pentru această decizie: “în urmă cu o săptămână (21 aprilie 2012), am avut ocazia să merg în Maramureşul din dreapta Tisei, cu un grup de prieteni care nu mai fuseseră niciodată în zona respectivă. După un drum lung prin ţară, am ajuns, într-un final, la Sighetu Marmaţiei, de unde urma să traversăm Podul Istoric, pentru a ne îndrepta spre Slatina, în Ucraina. Odată ajunşi la Punctul de Trecere a Frontierei Slatina, am prezentat paşapoartele vameşilor ucraineni şi urma să primim ‘’undă verde’’ pentru a putea trece graniţa. Numai că, după aproape 45 de minute de aşteptare, timp în care numele noastre erau supuse procedurii de introducere în baza de date, un reprezentant al PTF Slatina mi-a comunicat că am interdicţie de a intra în Ucraina, începând cu data de 24 ianuarie 2012 şi până la 24 ianuarie 2017. În documentul primit de la vameşii ucraineni (care au dat dovadă de o amabilitate rar întâlnită în rândul funcţionarilor), se menţionează doar că decizia prin care cetăţeanului român Dan Sergiu i se interzice accesul în Ucraina aparţine Serviciului de Securitate de la Kiev şi că aceasta poate fi atacată în instanţă (procedură care nu o şi anulează). Motivele unui astfel de abuz, nedemn pentru secolul în care trăim, urma să le aflu de la/prin Ambasada Ucrainei la Bucureşti. Am făcut cale întoarsă spre Sighet, de unde am luat trenul spre Bucureşti. Odată ajuns la Ambasada ucraineană de pe Bulevardul Aviatorilor din capitală, am aflat că cei de la Securitatea ucraineană sunt singurii care, dacă vor, pot să-mi explice de ce nu mi se mai permite să intru în Ucraina”.

Interdicţia de a intra pe teritoriul unui stat se aplică, de regulă, în cazul în care o persoană reprezintă o ameninţare pentru securitatea ţării. Prin urmare, Sergiu Dan nu înţelege pe ce s-au bazat autorităţile ucrainene atunci când au decis că nu mai are voie să-şi viziteze localitatea şi casa în care a crescut. Asta dacă nu cumva, a fi român şi a-ţi păstra identitatea se consideră „vină” în Ucraina: „Toate acţiunile pe care le-am întreprins de-a lungul timpului au fost publice, transparente şi nu ştiu să fi încălcat vreo lege, ucraineană sau românească, în afară de cea care nu-mi permite să călătoresc fără bilet cu mijloacele de transport în comun. Recunosc, am circulat de două ori fără bilet, dar am plătit amenda. Şi dacă tot nu am încălcat nicio lege, gândul nu poate să-mi sară decât la activităţile pe care le-am desfăşurat în ultimii ani - activităţi care vizau păstrarea identităţii româneşti acolo unde există etnici români, respectând cu stricteţe legile ţării în care aceştia locuiesc. Deşi această promovare a românităţii s-a făcut întotdeauna respectând legile Ucrainei, se pare că autorităţile de la Kiev au considerat că toate aceste acţiuni contravin “normelor” ucrainene (cunoaştem astfel de abuzuri în regiuni precum Odesa sau Cernăuţi şi, nu în ultimul rând, Valea Timocului). Nu-mi rămâne decât să aştept ca Serviciul de Securitate al Ucrainei să-mi răspundă la scrisoarea în care solicit să-mi fie comunicate motivele care stau la baza acestei interdicţii şi ca instituţiile statului român să-şi facă datoria şi să ceară, la rândul lor, explicaţii în acest sens. Iar dacă acesta este preţul pe care trebuie să-l plătesc doar pentru faptul că sunt român, îl voi plăti. Sunt gata oricând să plătesc un preţ şi mai mare, pentru că nimeni nu poate şi nu are voie să-mi fure identitatea românească”.

Acum, Sergiu Dan aşteaptă un răspuns de la Kiev şi unul de la Ministerul de Externe al României. Am făcut un memoriu şi aici. A luat legătura şi cu organizaţii de apărare a drepturilor omului, şi a presei, fiind ziarist Rador şi e decis să meargă până la CEDO ca să-şi găsească dreptatea.

„Mama era în vamă şi am rămas cu ea la Sighet. Neavând unde să stau, m-am cazat la un hotel şi, ca să nu rămân singur, a stat cu mine. A doua zi dimineaţă mama s-a dus acasă, iar eu la Bucureşti. Am mers la Ambasada Ucrainei, că acolo m-au trimis cei de la vamă, spunând că pot să apelez la ei pentru mai multe informaţii. La Ambasada din Bucureşti mi-au zis că habar nu au de acest caz şi să apelez la Serviciul de Securitate ucrainean. Să le trimit o cerere prin care să-mi dea lămururi, pentru că ei au emis ordinul. Încă aştept un răspuns. Eu am dublă cetăţenie, româno-ucraineană, dar interdicţia e aplicată cetăţeanului român Sergiu Dan. Puteau să-mi facă aşa ceva. Nu ştiu să fi încălcat vreodată vreo lege. Nu cred că se pot lua de faptul că am dublă cetăţenie, pentru că ştim toţi că jumătate din Ucraina sunt în aceeaşi situaţie. Nici măcar blogul meu „Dincolo de Tisa” nu cred să fi fost un motiv. Probabil tot ce am făcut până acum. Au văzut că m-am implicat în ultima vreme în viaţa comunităţii româneşti de acolo cu diferite proiecte. Dar au fost proiecte mici, nu mari. Dacă am avut declaraţii care să lezeze interesele statului Ucrainean? Niciodată n-am scris sau spus aşa ceva. Dacă am sesizat nişte probleme, le-am dat cu exemple şi cu precizarea surselor” - Sergiu Dan.