Secretele exporturilor agricole maramuresene

* Directia Agricola Maramures a inceput o „batalie” cu imobilismul din aceasta zona a economiei nordului de tara. Dupa ce a degajat coridorul Directiei de multele dulapuri de fier ce asteptau sa treaca timpul, Anton Rohian a gasit in hrubele subsolurilor Palatului Administrativ doua lucrari de arta, pe care le-a expus in cadrul Directiei. Rohian este unul din putinii directori de deconcentrate care au nimerit pe o functie potrivita cu pregatirea profesionala. El a lucrat in Directia Agricola inca de la absolvirea facultatii. Din acest punct de vedere, chiar daca pare a lauda, noul sef al agriculturii maramuresene stie ce poate face, vrea sa faca, dar mai trebuie sprijinit de mai marii de la Bucuresti. Pentru a vedea o situatie cat mai aproape de realitate cu privire la situatia actuala a agriculturii din judet, Rohian a solicitat date statistice cu privire la forta de munca din mediul rural, o paralela intre 1989 si 2008, dar si situatia importurilor si a exporturilor 1989 in comparatie cu 2008. Datele au venit cu cifre naucitoare, dar si cu surprize. In anul de gratie 2009, am aflat ca datele cu privire la exporturile si importurile judetului (prin extensie in toata tara) erau date trecute la secret. Comunistii au secretizat tot ce se lega de exporturi si importuri. A fost perioada in care s-au platit datoriile externe ale Romaniei. Cu ce se putea plati? Cu mancarea pe care nu o gaseam in galantarele magazinelor de trista amintire. Daca pentru anul 1989 este o explicatie credibila, lipsa datelor pentru anii de dupa 1990, pana in 1994 (cand apar primele date nesecretizate) este greu de inteles, cifrele nefacand rau nimanui. De asemenea, este greu de inteles de ce dupa 20 de ani nu au fost desecretizate niste informatii care sunt necesare unor directori care vor sa vada unde se afla agricultura pe care sunt pusi sa o gestioneze. „In 1989 se exporta totul: carne, lapte, oua, piei, animale vii, totul. Nu se poate face o comparatie, ca nu avem datele respective. Primele cifre apar in 1994, dar cu acel an nu se poate face o comparatie. Dupa Revolutie a cazut tot exportul. Nu s-a dus nimic. Dupa mai multi ani, au fost reluate exporturile, dar timid si la valori mult mai mici ca in 1989”, au declarat cei de la Statistica. Pentru 2008 exporturile agricole maramuresene se cifreaza la peste 2 milioane de euro, iar importurile de aceleasi bunuri ajung la incredibila suma de 29 de milioane de euro. Exista un deficit de circa 27 de milioane de euro, ceea ce spune multe. Din amintirile statisticienilor, in 1989 situatia era taman pe dos. Daca nu s-au putut afla exporturile anului 1989, Rohian s-a interesat de modul in care a evoluat populatia rurala, in plus sau in minus. Si in acest caz, datele sunt mai mult decat interesante. In anul 1989, populatia rurala reprezenta 47% din populatia totala a judetului. In anul 2009, populatia rurala reprezinta 41% din maramureseni. Asta, in conditiile in care avem mai multe orase si, teoretic, activitatea economica s-a schimbat fata de momentul 1989. In ceea ce priveste populatia rurala cuprinsa intre 18 ani si 60 de ani, adica populatia activa, in mediul rural este un procent de 37% in 2009 fata de 39% in 1989. Altfel spus, am ramas un judet de „tarani” (in sensul bun al cuvantului). Rohian a fost oarecum mirat de datele reci ale statisticilor. „In Comunitatea Europeana, procentul celor care lucreaza in agricultura este intre 3 si 7% . Aici este problema mare. In vest, 7 la suta din populatie lucreaza in agricultura cu rezultate mult mai bune ca la noi. Productivitatea este mare. Eu doresc sa aflu cati dintre cei 37 la suta de la noi au o combina, un vitel sau un caine. De aici trebuie sa plecam. Cat si cum muncim. De exemplu, in Austria productia in agricultura este subventionata cu 51%, ce sa mai vorbim”, a spus Rohian. Directorul Directiei Agricole are ambitia de a porni productia de carne din judet. De a realiza cateva ferme de vite pentru carne. „Directia am curatat-o de mizerie, voi face ordine printre sefi si subalterni. Unii cred ca agricultura se face din birou, si mai doresc sa pun bazele unor ferme de vite pentru carne, apoi pot pleca. Am fost numit politic, dar pe mine ma intereseaza agricultura. Este meseria mea”, a spus Rohian. Ajutati un tanar legumicultor! Rohian apreciaza initiativa. La inundatiile din ultimele zile, in Valenii Somcutei a intalnit un exemplu de viata reala. Un tanar legumicultor de 28 de ani a investit 5000 de euro intr-o ferma legumicola cum nu s-a mai vazut prin zona. Au fost aduse seminte, rasaduri si tehnologie din Olanda. A rezultat o mandrete de ferma legumicola. De exemplu, la rosii avea pe un fir sapte etaje, iar pe fiecare etaj peste un kilogram si jumatate de rosii cat pumnul. Tanarul fermier avea peste 2000 de fire de rosii. La fel la castraveti si alte legume. Intr-o jumatate de ora, totul a fost distrus. „A ramas cu ceva vinete si ardei. Nu stia ca putea sa se asigure, nu stia ca pe terenul pe care il are, de la APIA ar fi putut primi o subventie mai mare pentru o ferma legumicola, nu pasune. Nu a stiut, nu l-a indrumat nimeni. Am vorbit cu ceilalti legumicultori sa il ajutam sa treaca peste acest moment dificil”, a spus Rohian. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro