Secolul reginelor

Secolul XXI, un secol al reginelor? Din Belgia pana in Norvegia, din Olanda in Japonia, in casele regale si in singura casa imperiala care mai exista s-au nascut numai mostenitoare ale tronului. Feminismul se impune la curtile regale si imperiale gratie reformelor constitutionale care abolesc regulile la succesiunea masculina, dar mai ales cu contributia deloc de neglijat a „berzei”, care de ceva vreme aduce in dar principilor numai fiice. Ultima este Leonor, Infanta Spaniei, primul nascut al cuplului Felipe si Letizia, careia premierul spaniol Jose Luis Zapatero vrea sa-i daruiasca tronul Burbonilor. De o buna bucata de vreme, casele regale din Europa celebreaza botezuri cu fundite roz. Tara care a deschis acest curs in secolul XXI a fost Belgia, la 25 octombrie 2001, prin nasterea lui Elisabeth, fiica printului mostenitor Philippe si a Mathildei Udekem de Akoz. Elisabeth va fi prima femeie din istoria tarii care va purta intr-o zi coroana. Atunci, Elisabeth a Belgiei va avea multe prietene-colege cu care sa imparta obligatiile si onorurile rangului. Cu siguranta va fi si Ingrid Alexandra a Norvegiei, nascuta din casatoria-scandal dintre printul Haakon Magnus si “Cenusareasa fiordurilor”, Mette-Marit, venita la altar cu un fiu dintr-o relatie precedenta si un trecut discutabil. La 17 aprilie 2004, cand a fost botezata, mica printesa a Norvegiei avea o multime de nasi si nase cu sange albastru. Pe langa bunic, regele Harald al V-lea, printul Fredrik al Danemarcei, printesa Victoria a Suediei, Felipe de Asturias. Din grupul „micutelor viitoare regine” face parte si Catharina Amalia de Olanda. Dar in acest caz entuziasmul din patrie este mai mic, avand in vedere ca de peste 100 de ani tara este condusa de o „regina”. Adevarata noutate va fi ascensiunea la tron a tatalui Catharinei-Amalia, fiul reginei Beatrix, Wilhelm-Alexander. Cand s-a nascut, in 1968, ziarele au titrat: „in sfarsit un baiat!” Avand in vedere abundenta de printese din Europa, si in Danemarca s-a exultat atunci Mary Donaldson, sotia australiana a printului mostenitor, Frederick, a nascut un baiat, care va domni sub numele de Christian. Prima printesa care va deveni regina va fi Victoria a Suediei, devenita mostenitoarea Coroanei in 1980, dupa o disputa intre regele Carl Gustav (care a dorit pastrarea acestui drept pentru fiul sau, Carl Philip, cu numai doi ani mai mic decat sora sa, Victoria) si guvernul socialist promotor al reformei constitutionale. Victoria (29 de ani) e foarte iubita de poporul suedez, chiar daca a vorbit public despre problema sa legata de anorexie pe fond nervos. Casatoria ei cu actualul logodnic, Daniel Westling, „Cenusarul” cel frumos si cu mare ambitie, de profesie „personal trainer”, putin agreat de viitorul socru, este asteptata, dar pesimistii sunt siguri ca Victoria va abdica din dragoste, asa cum a facut strabuna sa, Cristina, in secolul al XVII-lea. Aceasta „epidemie” de nasteri in roz a lovit si in afara Europei si a creat probleme in Japonia, unde schimbarea regulilor de succesiune la tron apare ca o misiune imposibila. Chiar daca sunt mari asteptari in ceea ce o priveste pe Aiko, fiica lui Masako, printesa „trista” a viitorului imparat Naruhito. O Comisie speciala de intelepti a propus guvernului modificarea legii din 1947 (privind succesiunea la tron), pentru a se permite ascensiunea unei femei la singurul tron imperial ramas in lume. O alegere pentru a se putea infrunta criza de succesiune, avand in vedere ca, pe langa printul ereditar, si al doilea nascut, Aya, are numai fete. Daca in 2006 propunerea va fi aprobata de Parlamentul nipon, printesa Aiko ar putea deveni prima femeie ce se va aseza pe tronul Crizantemei, din secolul VIII pana in prezent. Natura ajuta la demontarea unuia din ultimele bastioane ale „sexismului”, sau Gotha, asa cum sustine Point de Vue, acea „biblie a zvonisticii” capetelor incoronate care consacra un numar intreg celor nascute pentru a domni. Rompres