Seceta in rezervele bugetare

Desi, anual, calamitatile ce se abat peste Maramures provoaca pagube importante, cele mai multe primarii maramuresene n-au invatat sa puna deoparte „bani albi pentru zile negre”. Rezervele bugetare ale primariilor fie nu exista, fie sunt insuficiente pentru astfel de interventii de urgenta. Teoretic, de la vladica la opinca, toata floarea administratiei publice centrale si locale ar trebui sa dispuna de un fond de rezerva la care sa apeleze in situatii de urgenta. Practic, aceste fonduri reprezinta cel mult bani de motorina sau apa minerala. La nivel national, fondul de interventie rapida pentru situatii de urgenta se ridica la „fabuloasa” suma de 40 de miliarde de lei vechi. „Prin resursele bugetare alocate am putut asigura ajutoare de urgenta, de alimente, prin Administratia Rezervelor Statului, si mai avem disponibila o suma de 60 de miliarde lei vechi, ca in situatia in care este nevoie de a suplimenta aceste rezerve si a le diversifica sa o putem face. Mai exista si 40 de miliarde de lei vechi la fondul de interventie rapida pentru situatii de urgenta, acesta urmand sa fie suplimentat in caz de necesitate", a declarat ministrul Varujan Vosganian saptamana trecuta. Situatia nu e mai „roz” nici la nivel judetean sau local... Desi aproape anual unele zone ale judetului au fost lovite de inundatii sau alunecari de teren, autoritatile locale n-au invatat sa respecte legea si sa prevada in buget sume pentru interventii in situatii de urgenta. Iar cei care au prevazut astfel de sume, fie au alocat „bani de motorina”, fie i-au folosit pe alte „urgente”. De altfel, GAZETA a scris in repetate randuri despre faptul ca banii din fondurile de rezerva ajung in brosuri, serbari si alte asemenea „urgenta”, iar in fata dezastrelor primarii sunt nevoiti sa stea cu mana intinsa in fata mai marilor judetului sau a Guvernului. Potrivit legii finantelor publice locale, fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local sau judetean este constituit dintr-o cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. In realitate, cele mai multe primarii nu au alocat bani pentru situatii de urgenta, sau cei care au incercat sa para prevazatori s-au multumit sa puna „la ciorap” cateva zeci de milioane de lei vechi. Ioan Petrovai, primarul comunei Petrova, recunoaste ca localitatea pe care o conduce nu are fond de rezerva: „Fond de rezerva nu avem. Avem inca datorii de vreo 8 miliarde de lei vechi, mostenite de la vechea administratie. Banii alocati de Consiliul Judetean nu ajung, is bani pentru moment si de motorina, cum a zis presedintele”. Nici comuna Barsana nu are fond de rezerva. Primarul Petru Cudrici spune ca de vina e lipsa banilor si bugetul „subtire”: „Noi nu prea putem pune fond de rezerva, ca nu ne ajung banii la alte lucruri. Nici cei alocati de Consiliul Judetean nu ajung, dar o sa-i folosim la decolmatari. Am inteles ca a fost o gura de aer de la Guvern, ca sa ne putem misca. Am avut ceva bani in buget si noi, dar i-am folosit pentru motorina.” La Sieu exista insa un fond de rezerva, dar se cifreaza doar la 50 de milioane de lei vechi. Bani care nu ajung nici macar pentru utilaje si combustibil, darmite pentru ajutoare date sinistratilor. Primarul Irina Iusco spune ca nici in aceasta comuna nu sunt suficiente fondurile alocate „de sus”: „Nici vorba. Nu ajung cele 100 de milioane alocate de CJ. Avem propusi 50 de milioane lei vechi, fonduri de rezerva. Banii exista, dar sunt foarte putini. Nu putem face mare lucru cu ei. Ne ajung numai de motorina pentru utilaje. Si avem de facut aparari de maluri pentru ca la urmatoarea viitura iese din nou prin curte”. „Colacul de salvare” a venit de aceasta data de la Consiliul Judetean, care a prevazut pentru trimestrul III si IV un fond de rezerva de circa 12 miliarde de lei vechi (aproximativ 6 miliarde pentru fiecare trimestru). Numai ca, in urma repartitiei de saptamana trecuta, s-a depasit „cota trimestriala” si in fond au ramas acum doar vreo 3 miliarde de lei vechi, desi abia am trecut de jumatatea anului. Asa ca, in caz de noi calamitati, primarii vor fi nevoiti probabil sa lucreze pe datorie sau sa apeleze la credite. Lege si tocmeala „In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, precum si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, in cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. Aceasta se utilizeaza la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza de hotarari ale consiliilor respective, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in cursul exercitiului bugetar, pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, precum si pentru acordarea unor ajutoare catre alte unitati administrativ-teritoriale in situatii de extrema dificultate, la cererea publica a primarilor acestor unitati sau din initiativa proprie. (2) Fondul de rezerva bugetara prevazut la alin.(1) poate fi majorat, in cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, precum si ale consiliilor sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului” – Lege privind finantele publice locale. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro