Seceta de donatii

* Indolenta autoritatilor a recidivat. Inca o data. Desi Maramuresul a fost ajutat prompt, dupa fiecare val de inundatii, de prefecturi, primarii si Consilii Judetene din tara, deocamdata, noi n-am fost in stare sa trimitem nici macar o sticla cu apa pentru sinistratii din Moldova. 2008 - Maramuresul a fost „lovit” de un val napraznic de inundatii, catalogat de batrani drept cel mai mare de la inundatiile din ’77 incoace. Sec, bilantul tragediei suna cam asa: cinci vieti curmate, 24 de orase si comune afectate, 967 de locuinte inundate de ape, zeci de case luate de puhoaie, 176 anexe gospodaresti afectate, peste 100 de persoane evacuate, sute de podete, zeci de poduri, traversari pietonale, drumuri, cai ferate, peste 300 de hectare de teren, diguri, aparari de mal, un municipiu fara apa si o estimare a pagubelor care „sare” de 1.400 de miliarde de lei vechi. Imediat dupa evacuarea oamenilor, mai multe prefecturi, primarii, consilii judetene, ONG-uri din tara s-au mobilizat si au trimis in Maramures camioane intregi cu alimente, haine, saltele, materiale de constructii. Altii au inceput strangerea de fonduri pentru reconstructia caselor luate de viitura, alti au invitat pruncii sini-stratilor in tabere, ca sa mai uite de durere. Cu ajutorul lor, al caritabililor, sinistratii au reusit, in mare parte sa-si repare casele, si, cel putin au avut ce sa manance. 2010 - Moldovenii au devenit pribegi in tara lor. 22 de oameni nu au mai scapat de viitura, peste 7.000 au fugit din calea apelor, lasand in urma agoniseala de-o viata. Mii de case, poduri, drumuri, animale au fost distruse de ape. Numai ca, in loc de ajutoare, sinistratii din Moldova au primit pana acum din Maramures doar ....dezinteres. In alte judete, prefecturile si prima-riile s-au mobilizat, trimitand ba pompieri, ba ajutoare, ba deschizand conturi pentru donatii si lansand apeluri la solidaritate. In Maramures, desi stim pe pielea noastra care sunt efectele unui astfel de potop, la o saptamana de la declansarea valului catastrofal de inundatii, nu s-a reusit nici macar deschiderea unui cont ori montarea unui cort pentru donatii. Abia spre sfarsitul saptamanii, au inceput sa se contureze ...discutii. De parca sinistratii flamanzi, insetati, aflati pe drumuri si in pericol de imbolnavire pot astepta la nesfarsit gesturile umanitare. Purtatorul de cuvant al Institutiei Prefectului Maramures, Dan Buca, a spus ca: „Maine dimineata (2 iulie n.red) va fi o sedinta si se vor stabili locatiile unde se vor strange donatiile pentru persoanele sinistrate in urma inundatiilor. Au mai fost asemenea campanii si in 2007, cand am dus ajutoare la Vaslui. Sigur ca si de aceasta data vom face actiunea. Maine se va sti exact cine se implica si unde sunt punctele de colectare. O sa se implice toate structurile MAI din teritoriu, Armata, Crucea Rosie, Fundatia de Voluntari EMA si Serviciul de ajutor maltez. Vor fi stabilite locatiile in care maramuresenii sa poata sa doneze fie bunuri materiale, fie alimente. Produsele perisabile vor fi depozitate in spatii adecvate sa nu se strice. Deci, va fi stabilita in detaliu toata activitatea de colectare”. Ulterior si alte ONG-uri locale, cum ar fi Asociatia Nordica, si-au anuntat intentia de a strange ajutoare pentru sinistrati. In schimb, in nicio institutie publica nu s-a auzit de chete si niciun politician nu a anuntat ca doneaza, un leu macar, pentru sinistratii din Moldova. In schimb, in 2008, toti au stiut sa se laude ca, „pe barba lor” si prin relatiile lor, diferiti alesi din tara au strans si trimis ajutoare in Maramures. Oare nu era normal sa le intoarcem si noi gestul? La timp. La inchiderea editiei, Consiliul Judetean Maramures a anuntat ca, incepand cu data de 5 iulie, anul curent, in sediile primariilor din Maramures se vor infiinta puncte de colectare de ajutoare pentru cei care se afla sub povara naturii dezlantuite. Vai de sinistratii nostri! Nici sinistratii de Maramures nu se bucura de mai mult interes din partea autoritatilor. La o luna de la inundatiile care au afectat mai multe localitati maramuresene, Institutia Prefectului inventariaza inca pagubele si, in loc sa ajute, acuza primarii ca au umflat bilanturile si evaluarile. Intr-o sedinta de saptamana trecuta, mai marii prefecturii au aratat cu degetul spre primarii din Baia Sprie, Tautii Magheraus, Ulmeni si Salsig, pe motiv ca ar fi exagerat in rapoartele de inundatii. In rest, despre ajutoare, nimic. Primarul din Rona de Sus, Ioan Romaniuc, spune dezamagit ca: „Nu ne-a explicat nimeni, nu ne-a spus nimeni nimic. La noi pagubele au fost de 7 miliarde cu indulgenta. Noi nu vrem sa ne batem joc de statul roman, nici sa exageram, dar avem nevoie de strictul necesar. Am facut lucrari pe datorie, pentru ca trebuia sa deblocam accesul la oameni. Nu poti sa tii oameni blocati, ca nu puteau ajunge la ei nici pompieri, nici salvare, nimic. Ei (sinistratii, n.red) nu cred caror primi ceva. Sunt povesti ca ne-au dat 2 miliarde din calamitati si nu stiu ce-am facut cu ei. Anul trecut o dat pentru drumuri 2 miliarde. Anul asta nu o dat nimic si este destinatie speciala, nu se dau la primar sa faca ce vrea cu banii. Acum ca sunt problemele astea in Moldova, nu cred ca se vor da bani. Noi primarii ramanem cu datoriile. Se cheltuie niste bani cu rapoarte si evaluari, pe degeaba. Totul costa si pe altii probabil ca ii doare undeva. Nu avem nicio promisiune. Inca n-am primit banii pe anul trecut. Am facut contract cu firmele, dar nu m-am onorat cu contractul de anul trecut. Atunci a fost in 26 iunie, in 2009, si acum, in 20 mai. Avem datorii inca de anul trecut. Ca ne-o dat cimentul si varul stricat, sa scape ca domnule, ne-o dat! Nici de umplutura nu-i bun”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro