Se pregăteşte sesiunea de finanţare 2014-2020!

Urmează un nou ciclu financiar al UE. În perioada următoare vor fi stabiliţi pilonii dezvoltării naţionale, regionale şi locale. De aceea, în această perioadă au început întâlnirile la nivel local pentru identificarea şi promovarea nevoilor pentru ciclul 2014-2020.

Se inventariază idei de proiect! Începând cu această săptămână, Direcţia de Dezvoltare şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Maramureş a demarat o serie de întâlniri cu Grupurile de Acţiune Locală, cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Maramureş şi cu Zona Metropolitană Baia Mare, pentru a face un inventar al ideilor pe care primarii, şi nu numai ei, doresc să şi le promoveze în procesul de planificare 2014-2020.

Toate aceste demersuri reprezintă paşi importanţi spre viitorul proces de planificare pentru demararea procesului strategic. Propunerile vor fi înaintate Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, pentru a fi cuprinse în planul regional. Toţi cei prezenţi au agreat ideea conlucrării pe viitor, în vederea realizării unor parteneriate şi proiecte benefice pentru comunităţile lor şi, implicit, pentru judeţul Maramureş.

Planul de dezvoltare al Regiunii Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest are o suprafaţă de 34.160 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României (locul 4 la nivel naţional, respectiv locul 29 între cele 271 regiuni ale UE).

VIZIUNEA 2027: Comunităţile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, materiale, umane, tradiţiile istorice şi interculturale, în scopul unei dezvoltări susţinute constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.

Priorităţi strategice regionale 2020

- Creşterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională şi integrată pentru diminuarea disparităţilor intra- şi inter-regionale, respectiv creşterea standardului de viaţă regional.

OBIECTIVE SPECIFICE:

1. Creşterea numărului locurilor de muncă şi a veniturilor.

2. Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor.

3. Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune.

4. Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor oferite de administraţia publică locuitorilor din regiune.

Infrastructura de transport

- Infrastructura de transport joacă un rol cheie în organizarea şi planificarea teritorială în toată Europa, ca urmare, trebuie reduse decalajele existente între regiuni, prin finanţarea proiectelor legate direct de reţeaua de transport a UE.

-  Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN-T centrală se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aprox. 33 km.

- Pe reţeaua TEN-T globală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest

Infrastructura de transport rutier

- Lungimea drumurilor judeţene în 2012 era de 5189 km, faţă de 5440 km în 2007.

- Judeţul Bihor deţine cea mai lungă reţea de drumuri din regiune (24%), în timp ce judeţul Bistriţa-Năsăud doar 13%.

- Din totalul drumurilor din regiune, 18% sunt de tip naţional şi 82% de tip judeţean sau comunal.

-  Lungimea drumurilor judeţene modernizate era în 2012 de 910 km.

Infrastructura de transport – reţele feroviare

- Lungimea reţelei feroviare în anul 2011 a ajuns la 1668 km, din care 312 km sunt linii electrificate, iar 244 km sunt linii duble.

- Reţeaua regională este mai densă (49 km/1000 kmp) decât cea de la nivel naţional (45 km/1000 kmp).

- Lungimea liniilor electrificate situează Regiunea Nord-Vest pe ultimul loc la nivel naţional (doar 7% din totalul naţional).

- Reţeaua regională se află într-un proces continuu de degradare, calitatea precară a materialului rulant ducând la scăderea numărului de pasageri transportaţi.

Infrastructura de transport – reţele aeriene

- Regiunea Nord-Vest este singura regiune de tip NUTS 2 din ţările UE post 2004 care are 4 aeroporturi internaţionale: Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare şi Baia-Mare.

-  Numărul pasagerilor a crescut de peste 4 ori în 2009 faţă de 2005.

Elaborarea Acordului de Parteneriat Şi a Programelor Operaţionale

Alocări financiare totale România:                                      39,34

Strategia Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

- creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare.

- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, ecologice şi mai competitive.

- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Recomandări CE – Priorităţi de finanţare RO 2014-2020

1. Îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ratei ocupării forţei de muncă şi politici mai bune de incluziune socială şi educaţie.

2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică şi locuri de muncă.

3. Promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale.

4. Optimizarea utilizării şi protejării resurselor şi activelor naturale.

5. Modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar.

Programe Operaţionale Propuse:

- PO Infrastructură Mare                     Fond de Coeziune

- PO Competitivitate

- PO Asistenţă Tehnică FEDR

- PO-uri Cooperare Teritorială

- PO Capital Uman FSE

- PO Capacitate Administrativă

- PN de Dezvoltare Rurală FEADR

- Program Plăţi Directe FEGA

- PO pentru Pescuit FEPAM.