• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 19 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 15 Ianuarie , 2008

Se pregateste calendarul celor 12 carbuni

Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro In Maramures, comunitatea ucrainenilor a sarbatorit Craciunul pe stil vechi, dupa calendarul iulian, si se pregateste sa intampine Anul Nou. In noaptea de 13 spre 14 ianuarie, ucrainenii vor sarbatori Anul Nou, decalat si el cu doua saptamani fata de calendarul oficial, cel gregorian, ceea ce inseamna ca va fi mare sarbatoare in Sighetu Marmatiei, Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Bistra, Rona de Sus, Bocicoiu Mare si Crasna. Obiceiurile din perioada sarbatorilor de iarna ale ucrainenilor nu se deosebesc prea mult de cele ale romanilor, cu toate ca exista totusi cateva diferente. In ajunul Craciunului, femeile muncesc aproape toata ziua pentru ca sa termine cele douasprezece feluri de bucate (in unele familii se fac doar sapte sau noua feluri de mancare), toate de post, ce trebuie puse seara pe masa. Cele douasprezece feluri de mancare ii amintesc pe cei doisprezece apostoli si, in functie de posibilitatile fiecarei familii, cele mai des intalnite pe masa de Craciun sunt² sarmalele cu pasat, ciorba de legume cu ciuperci, varza calita cu taitei, clatite cu miere de albine, fasolea cu prune uscate si ciulamaua de ciuperci uscate. Aranjarea mesei de Craciun este foarte importanta, pentru ca este considerata puntea de trecere intre cele doua lumi, a celor vii si a celor morti. Tot in ajunul Craciunului este copt un colac care se pune pe masa de sarbatori, dar care nu este inceput pana de Anul Nou, cand „craciunul” se taie in forma de cruce si se consuma alaturi de preparate din peste, pentru ca noul an sa ofere bunastare gospodarului. Din felurile de mancare de post se mananca inainte de a merge la slujba, la biserica. Aceasta incepe la miezul noptii si se prelungeste pana ora 3.00, dupa care, la intoarcerea acasa, urmeaza masa cu bucatele „de dulce”. In ziua de Craciun nu se consuma carne de pui, pentru ca se crede ca daca mananci carne de pui in ziua respectiva tot anul iti va merge rau. De Anul Nou, in Rona de Sus, numeroase familii ucrainene pastreaza obiceiul intocmirii unui original calendar meteorologic. In ziua de Anul Nou, in soba sunt pusi doisprezece carbuni la incins, amestecati cu lemne de brad. Dupa ce se incing, carbunii sunt scosi din soba si sunt asezati pe o tabla. In functie de cum se prezinta partea albicioasa a carbunilor, asa se zice ca vor fi si recoltele din noul an. Cei doisprezece carbuni sunt pastrati tot timpul anului, pentru a se putea urmari evolutia vremii. „Calendarul celor doisprezece carbuni” se asaza pe un raft in camara unde, in timpul anului este consultat pentru a se vedea daca prognoza timpului se adevereste. Mesele de Anul Nou ale etnicilor ucraineni sunt bogate, ele cuprinzand mancaruri de post, dar si preparate din carne. Veselia tine pana in zorii zilei, cand oamenii merg la biserica, dupa care trec prin sat, pe la fiecare ruda, pentru a-i ura un an imbelsugat si plin de sanatate. In noaptea de Anul Nou, in satele ucrainene, se zice ca daca reusesti sa scoti apa din fantana exact la miezul noptii, apa se va transforma in vin. Si pentru ca nimeni n-a reusit inca aceasta performanta, exista o varianta a superstitiei² apa netransformata se toarna intr-un vas ceramic in care s-a pus mai intai un ban de argint, o bijuterie de aur, un fir de busuioc si un spic de grau. In dimineata zilei de Anul Nou, gospodarul scoate pe rand obiectele din vas si ureaza² „Fii curat ca argintul, pretuit ca aurul, sa mirosi ca busuiocul si sa fii sanatos ca graul”. Si in acest an, marcand sfarsitul sarbatorilor de iarna, la Sighet se va desfasura Festivalul de Colinde, Datini si Obiceiuri de Iarna la Ucraineni (in perioada 13-15 ianuarie). Legarea Craciunului Ucrainenii au obiceiul de a „lega Craciunul in casa¬ – iau un lant de fier cu care leaga picioarele mesei, scopul acestui act fiind acela de a asigura unitatea familiei. Sub fata de masa se pune fan, ce poarta semnificatia Nasterii Mantuitorului in iesle. Acest fan se da animalelor in ziua de Boboteaza, pentru a le feri de fiarele salbatice in anul care tocmai a inceput.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.