Se închid școlile online

După ce timp de un an și jumătate au fost închise școlile în format fizic pe motiv de pandemie, „specialiștii” au descoperit că, de fapt, școala trebuia închisă ultima și deschisă prima. Așa că acum au decis să închidă „școala online”. Mai exact, să „decupleze” unitățile școlare de la dependența de rata de infectare din localitatea respectivă.   

După ce timp de aproape doi ani școlari, părinții, elevii și profesorii au fost anunțați că „se închide școala în format fizic”, „trecem la online”, „revenim în format fizic”, acum specialiștii
s-au sucit. Au decis să „închidă” școala online. La mijlocul săptă­mânii trecute, Grupul de suport tehnico-științific privind gestio­narea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României a decis în unanimitate (exclusiv membrii cu drept de vot având competențe me­dicale / epidemiologice) următoarele:
„1. Decuplarea scenariilor de func­ționare a școlilor de rata de infectare din localitate și adoptarea deciziilor de suspendare a pre­zenței fizice în funcție de cazurile confirmate la nivel de clasă/școală, în paralel cu intensificarea mă­surilor de control din partea autorităților competente, în vede­rea respectării stricte a regulilor de protecție sanitară în școli.
2. Adoptarea de măsuri suplimen­tare având ca obiectiv amplificarea testării în școli, prin formularea unei solicitări către Agenția Na­țională a Medicamentului cu pri­vire la aprobarea utilizării testelor non-invazive pe bază de salivă, cu rol de screening.
După această primă etapă, se va trece la adoptarea unei Hotărâri CNSU, apoi validarea prin Ho­tărâre de Guvern și abilitarea miniștrilor educației și sănătății să opereze modificări în ordinul comun, în concordanță cu hotă­rârile adoptate.
Tot acest proces se va finaliza până vineri, 1 octombrie, în vede­rea stabilirii formulei de funcțio­nare a școlilor, începând cu ziua de luni, 4 octombrie 2021”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Ce s-a ntâmplat în acest an și ju­mătate? Cam nimic, dacă e să vorbim de măsuri concrete. Însă, se pare că, în sfârșit, guvernanții au înțeles că școlile trebuiau închise ultima dată și redeschise primele.
Chiar și Raed Arafat recunoaște acum că: „Dacă continuam, pentru că am trecut printr-o perioadă în care școlile au fost închise, școlile au fost pe online, copiii ba făceau, ba nu făceau, în online, dacă mai trece încă un an, și fără pregătire, și fără școală, și cu soluții care putem să le evităm până la o limită – că risc zero am zis că nu există, întotdeauna asumăm unele riscuri – dacă mergem pe risc zero să stea copilul acasă eu nu vă garantez că va sta acasă, s-ar putea să fie pe stradă, cu colegii lui, cu prietenii lui, să fie la mall, să fie în altă parte, dar nu în școală.
Așa că sunt soluții care se iau pentru reducerea riscului, care nu poate fi redus la zero niciodată, dar în același timp trebuie să pună în balanță și Educația. Dacă Educația o opresc complet al doilea an, intrăm pe online și pe soluții care nu sunt perfecte și care încă trebuie perfectate pentru viitor, și vin și spun că nu începem școala și iarăși întârziem, s-ar putea, pe această logică, nici anul viitor să nu avem școală. Pentru că pandemia nimeni nu are garanția că se termină anul viitor, ce variantă apare ce variantă nu. Noi am vorbit pentru găsirea unor soluții de conviețuire și azi acestea includ vaccinarea, respec­tarea regulilor și toate celelalte”.

De asemenea, Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, a dezmințit informațiile potrivit cărora copiii ar fi mai predispuși la infectarea cu noua tulpină „delta” a coronavirusului: „Nu este o rea­litate că această tulpină infectează cu predilecție și mai virulent copiii. Datele care tocmai v-au fost prezentate nu sugerează încă, în acest moment, acest lucru. Deo­camdată, copiii pe care îi avem infectați au forme de îmbolnăvire ușoară și medie. Copiii care sunt în prezent infectați în mod clar au venit infectați în școală din simplul motiv că încă nu a trecut măcar o perioadă de incubație”.

De altfel, după aproape doi ani de școală online, Ministrul Educației Sorin Câmpeanu recunoaște că România nu e pregătită pentru școala online: „Am primit la mi­n­is­­ter 183 de petiții – părinți, profesori – pentru trecerea școlii în online și 175 de petiții pentru păs­trarea școlilor deschise cu prezență fizică. Nu vom decide în funcție de diferența asta, sunt foarte multe propuneri antagonice. Unii vor să se închidă odată cu atingerea pra­gului de 6 la mie, sunt foarte spe­riați. Îmi cer scuze... sunt speriați de mersul la școală, dar nu au niciun fel de problemă să meargă în mall-uri sau în alte locuri. Iar alții vor să rămână deschise și după 6 la mie. Interesul copiilor este să nu se întrerupă școala. Riscul nu poate fi eliminat, riscul poate fi gestionat. Dacă oprim școlile, acei copii vor sta în alte locuri, pentru că au posibilitatea să meargă, sunt permise tot felul de alte activități, mult mai puțin securizate din perspectivă sanitară”.
Ministrul spune că, pentru școala online, ar trebui îndeplinite cinci condiții simultan:
„Unu – conectivitate generalizată, și nu avem. Doi – echipamente disponibile, și nu avem, în pofida eforturilor care s-au făcut, sute și sute de mii de echipamente care s-au achiziționat, tot nu putem spu­ne că fiecare elev are acces la un echipament adecvat pentru online. Trei – nu avem conținut digital. Chiar dacă avem conectivitate și tablete și profesori dornici să facă acest lucru, nu există conținut digi­tal. Să trimiți temele pe WhatsApp nu înseamnă conținut digital. Patru - nu avem toți profesorii pregătiți pentru predarea online. Avem câteva zeci de mii de profesori, dar sunt peste 200.000. Și cinci – chiar dacă am avea și conectivitate, și tablete, și conținut digital, și profesori, dacă nu ai platforme de evaluare online, dedicate, nu poți încheia actul educațional, care în orice situație trebuie să se încheie printr-o evaluare”.

Problema este că nu suntem pregătiți nici pentru școala în format fizic pe timp de pandemie. Pentru că acreditarea testelor pe bază de salivă, despre care se discută de luni bune și care sunt folosite în alte țări europene pentru testarea periodică a elevilor și profesorilor, în România rămâne un simplu obiectiv. E drept, unul constant dar încă neatins.