Scurtcircuit in mineritul maramuresean

Saptamana trecuta s-a demonstrat inca o data ca omul de rand este bataia de joc a factorilor de decizie. 350 de mineri au fost trimisi acasa dupa ce au fost dusi cu zaharelul locurilor de munca. Pentru ca Remin n-a acoperit protocolul de reesalonare a datoriilor cu garantii imobiliare, Electrica a intrerupt furnizarea de energie. Tragicul destin al mineritului maramuresean a fost scurtcircuitat din nou. De la inceputul anului se duce un adevarat joc de-a alba-neagra cu mineritul maramuresean, iar pentru ca factorii de decize nu trag in aceeasi directie, oamenii au inceput sa aiba tot mai des convingerea ca au ajuns de bataie de joc. Dupa disponibilizarea tuturor angajatilor, s-a decis reinceperea productiei, fara subventie, la minele din Cavnic, Turt, Baia Sprie, Razoare si la Flotatia Centrala. S-au facut calcule, promisiuni si s-a anuntat de mai multe ori ca „de saptamana viitoare incepem activitatea”. Bineinteles ca dupa fiecare dezamagire, oamenii n-au putut spune nimic si au sperat in continuare ca vor avea un loc de munca. In fine, cu aproximativ trei saptamani in urma, lucrurile pareau sa intre pe o linie ascendenta. Au fost angajati 350 de oameni, care au inceput sa pregateasca reinceperea productiei. Mai mult, la Cavnic si Baia Sprie, muncitorii au inceput sa scoata vagoneti cu minereu. Asta desi s-a spus ca se intra propriu-zis in productie de la 1 iunie. Insa, la inceputul saptamanii trecute, minerii s-au luat la propriu cu mainile de cap, pentru ca li s-a spus „mergeti acasa, nu mai putem face nimic, Electrica a intrerupt furnizarea energiei pentru productie”. In Cavnic si Baia Sprie muncitorii si-au manifestat mahnirea cel mai vehement, amenintand inclusiv cu blocarea in subteran. In cele din urma, oamenii s-au dus acasa resemnati, iar noi am pornit dupa explicatii. I-au taiat Remin si Electrica au semnat un protocol de reesalonare a datoriilor, prin care cele 640 de miliarde lei vechi urmau sa fie date esalonat (cate 5 miliarde pe luna, in primii doi ani si restul in urmatorii trei, la care se adaugau cheltuielile curente). Prima rata urma sa fie achitata la sfarsitul acestei luni, dar lumea a omis un detaliu. Remin trebuia sa faca dovada unui gaj imobiliar: „nu pot sa faca productie, dar au tensiune pentru a se preveni evenimente ecologice. Protocolul de reesalonare a fost discutat si aprobat de Consiliul de Administratie (de la Cluj). Conditia era ca toata suma datorata de Remin sa fie garantata prin niste valori imobiliare. Au facut garantare in jur de 170 de miliarde. Intr-o luna si jumatate n-au fost in stare (sa garanteze toata suma, n.red) si conform hotararii Consiliului nu li se poate da energie sa poata functiona normal. Noi ne-am conformat deciziei. Daca garantiile sunt indeplinite putem sa le dam energie”, a spus Radu Lupan, directorul din Maramures al SC Electrica. Ministerul si degetul Cele intamplate au dus la o situatie mai rar intalnita: reprezentantii Companiei Remin si liderii de sindicat au pareri similare, ambele parti aratand cu degetul spre Guvern si implicit spre Ministerul Economiei si Finantelor: „s-a facut un grafic de reesalonare. Acesta era conditionat de garantarea imobiliara pe anumite spatii si active, in special Hotelul Maramuresul si sediul Remin, care oricum, nu acopera toata datoria. Iar pentru a incheia garantia imobiliara e nevoie de aprobare AGA, ordin al ministrului. Am incercat”, a spui Ioan Nechita, director tehnic Remin. Gheorghe Pasca, liderul Uniunii Sindicatelor Miniere (USM), este insa mult mai acid despre ce ar fi putut face ministerul sa nu se ajunga aici, amintindu-si ca ministrul Vosganian a fost total pe dinafara in privinta problemelor din minerit, la recenta vizita in Baia Mare: „am fost la Vosganian cu domnul Remes si ne-a spus sa mergem cu documentatia sa rezolvam problema cu energia si cu celelalte. Au trecut 5 luni si cand a venit in Baia Mare a spus ce minerit? Lasa-ma, ca eu am stiut ca nu mai e minerit aici. I-am spus: dumneata ai dat decizie ca sa functionam, acum ne spui de ce s-au angajat oameni?”. Pe scurt, dezinteresul ministerului e unanim acceptat, insa vorba minerilor: „pe cei de sus nu-i calca trenul”. Nu se stiu prea multe despre viitorul mineritului, dar exista zvonuri ca se gandeste o noua strategie de atragere de investitori. Pasca a confirmat cu scepticism: „directorul pe minerit, Sorin Gaman, de la Minister mi-a spus ca ar fi de la mai multe ambasade solicitari catre Guvern sau Ministerul Economiei ca ar fi interesati niste australieni parca sa vina sa concesioneze perimetre miniere aici sau sa faca o asociere cu Remin. Dar povesti de astea au mai fost”. Au aparut si alte baiuri „Sper ca vom afla zilele acestea ce se va intampla, ca am solicitat o intalnire cu autoritatile cu responabilitati. Dar intalniri au mai fost si nu s-a materializat nimic. Au zis ca e o aventura ce facem. Nu exista o decize oficiala a Ministerului Economiei sau a Guvernului in care sa se spuna negru pe alb ca incepand din 1 iunie se opreste activitatea la Remin si se lucreaza numai pe inchideri. Mai incercam o data sa prezentam documentele prin care s-a cerut si s-a aprobat reluarea activitatii, si sa aflam daca Remin mai are de gand sa se reia activitatea vreodata. Acum au aparut si alte lucruri: ca nu-i doar curentul baiul, ca-i bai si cu mediul etc. Toti suntem de bataie de joc si o sa spuna cineva ca suntem si prosti sau mincinosi. Nu ma poate face nimeni mincinos, ca nu eu am spus de reluarea activitatii, ci este in hotarare de guvern, in bugetul de venituri si cheltuieli, hotarare a consiliului de administratie, hotarare AGA. Am documente! “- Gheorghe Pasca. Dependenti de altii „Statul nu poate tine patru mine? E mai mult sa ai patru mine decat sa le inchizi, chiar daca ar fi subventie. Indiferent de guvern, cine nu intelege ca rezervele minerale trebuie conservate, deschise si pregatite, trebuie sa stie ca suntem dependenti de altii. In Germania, biroul directorului e cu pixul acolo si daca spune maine ne trebuie cupru sau plumb, maine intra lumea-n mina. In schimb, noi nu ne putem permite, ci trebuie sa le inundam. Cheltuielile sunt mai mari cu redeschiderea decat sa mentii o mina mai multi ani. Oricum, vor trebuie dati bani, pentru securizarea lor. Daca se functiona cu cele 4 unitati nu mai era necesar sa dea bani pentru securizare si conservare. S-a renuntat prea usor la mine care s-ar putea sa fie rentabile. Oamenii ar fi avut locuri de munca, se platesc datorii la stat, se implica aspectele de mediu”, a spus Dorin Sabo, director relatii cu comunitatea din cadul Remin. Ce-a ramas din oameni... „Am vazut oameni cu lacrimi in ochi pentru ca au sperat ca vor avea un loc de munca. S-au facut promisiuni pentru ca nici noi n-am crezut ca se va intampla asa ceva”, a spus liderul USM, Gherghe Pasca. Situatia este diferita de la caz la caz. Un fost miner de la Cavnic ne-a spus: „cei care s-au angajat dupa ultimele disponibilizari au pierdut 30% din ajutorul de somaj. Daca ar fi stat dupa sfarsitul lui iunie trebuiau sa renunte la toate platile compensatorii si la tot somajul. Ei au fost angajati pe doua luni, cu posibilitatea de a li se prelungi contractul. Dupa aceste doua luni se stabilea daca vor continua cu angajarea sau cu platile compensatorii. Ce zic oamenii? I-au incurcat de cap. Multi s-au lasat de alte servicii, sa inceapa activitatea la mina”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro