Scurt tratat despre cum să ratezi fondurile europene

Din fruntaşul regiunii de Nord-Vest, Maramureşul a devenit codaş la absorbţia de fonduri europene. O situaţie dezastruoasă, cu multe cauze şi cu efecte şi mai multe, care se poate repeta în viitorul exerciţiu financiar.

Dezastrul începe de la cap. Şi se propagă în teritoriu. Responsabilitatea scăzută şi lipsa de profesionalism cu care Guvernul Ponta tratează viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europe e adoptat cu brio şi la nivel local. Altfel spus, programul guvernamental al   incompetenţei se aplică până la nivel de primării.

Până săptămâna viitoare au loc şedinţe şi se adună idei de proiecte şi fişe la nivelul Agenţiei de Dezvoltare Nord Vest. Practic, “biblia dezvoltării” pentru următorii 6 ani.

Din păcate, Maramureşul are din nou toate şansele să rateze banii europeni şi dezvoltarea din cauza lipsei de proiecte şi de lobby. Aproape nicio primărie din judeţ nu a început serios să-şi facă documentaţii, deşi reprezentanţii Consiliului Judeţean le-au tot atras atenţia. Mai mult, nu s-a armonizat o strategie de dezvoltare în aşa fel încât proiectele să nu se încalece şi să nu frâneze ulterior implementarea.

Situaţia e oricum gravă şi la nivel naţional. României i s-a respins, la începutul acestei săptămâni, noua variantă a Draftului Acordului de Parteneriat prezentată recent Comisiei Europene drept bază a negocierilor priorităţilor de finanţare din următorul exerciţiu financiar 2014 – 2020, documentul fiind considerat imatur. Institutul pentru Politici Publice (IPP) care a avut, în ultimele zile, discuţii la Bruxelles la nivelul conducerii DG Employment şi DG Regio, a putut constata cât de rezervaţi sunt, în acest moment, reprezentanţii Comisiei Europene faţă de capacitatea României de a pregăti un document fundamentat şi vizionar cu domeniile şi ţintele majore de dezvoltare solicitate spre finanţare din fonduri structurale în perioada următorilor 7 ani.

Dimpotrivă, oficialii români care au purtat discuţii sectoriale cu Bruxelles-ul au căutat mai degrabă să determine o finanţare incrementală, cu consecinţa nemodernizării statului, în loc să profite de oportunitatea dată de viitoarele fonduri structurale pentru a schimba major cursul unor domenii retrograde.

În cel al asistenţei sociale, de exemplu, s-a constatat că statul român nu are determinare, datorită rezistenţei sistemului public la schimbare, să închidă instituţiile mari rezidenţiale (cu până la 300 de persoane cu diverse dizabilităţi) pentru a dezvolta mai multe servicii în comunitate cu îngrijire superioară per tip de dizabilitate (îngrijire la domiciliu, locuinţe protejate în comunitate, centre de zi etc).

Cea mai recentă variantă a documentului de negociere asumată de Guvernul României nu este profesionistă, aprecierea reprezentanţilor Comisiei Europene fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), o dovadă clară a superficialităţii cu care s-au desfăşurat consultările cu segmentele interesate din societate, respectiv a calităţii slabe a consultanţei care s-a contractat în ultimele luni pentru a pregăti acest document.

Instituţiile statului român se comportă iresponsabil cu privire la oportunităţile de modernizare pe care le oferă viitoarele fonduri europene, făcând proba că nu au capacitate internă să gestioneze procesul de negociere, dar nici interes real să selecteze consultanţi profesionişti şi dedicaţi care pot contribui în mod real la pregătirea unor instrumente profesioniste de negociere.

Sumele estimative care se anunţă a fi alocate României, comparativ cu ale altor ţări recent intrate în UE, sunt de aprox. 40 miliarde euro, de unde şi gravitatea comportamentului autorităţilor din România - a Ministerului Fondurilor Europene, în special.

În privinţa regionalizării, reprezentanţii Comisiei au fost foarte expliciţi, spunând că niciun oficial nu a cerut României să înfiinţeze regiuni, nici măcar să descentralizeze Autorităţile de Management la nivel regional. Dimpotrivă, aceştia consideră că nu este de dorit un asemenea proces de descentralizare a AM în România, în condiţiile capacităţii naţionale existente, regionalizarea managementului fondurilor europene putând reprezenta în viitor un regres. Facem un apel la Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, să producă orice fel de declaraţie, scrisă sau verbală, a unui oficial de la Bruxelles, care să îi sprijine pledoaria din ţară în susţinerea eficientizării managementului fondurilor europene prin regionalizarea AM-urilor.

Practic, în acest moment, România e statul cel mai înapoiat din punct de vedere al stadiului negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene în legătură cu viitorul exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020, iar susţinerea unui document neprofesionist, chiar daca va fi până la urmă semnat şi de către Comisie, va însemna alţi 7 ani de stagnare, dacă nu regres, şi, implicit, frustrări că fondurile europene nu duc la ţintele de modernizare aşteptate de români, ceea ce va duce, curând, la amplificarea sentimentelor anti-europene.

„Noi le-am tot atras atenţia şi de aceea am lăsat bani ca să se facă studii să pregătim terenul. Noi avem 2 milioane de RON în buget. Primăriile au şi proiecte rămase care nu au fost eligibile şi pe care trebuie să le maturizeze. Dar la noi se centralizează numai cele care au fost pe Ordonanţa 28. Astea le centralizăm noi la CJ, restul, fiecare cu treaba lui. Ei ştiu că nu au voie să obţină dublă finanţare. Marea noastră problemă e că nu are cine să facă lobby pentru proiectele noastre. E aceeaşi problemă, nu s-a schimbat nimic. Până în 10 iulie trebuie depuse la Agenţia de Nord-Vest propuneri de proiecte”.

 

Emil Marinescu, vicepreşedintele CJ Maramureş