Scurt tratat de dosit banii electorali

În timp ce societăţile comerciale şi celelalte persoane juridice se străduiesc să respecte legea, altfel riscând sancţiuni dure, partidele politice se eschivează de la respectarea ei, fără niciun fel de repercusiuni. Un ra­port recent al Institutului pentru Politici Publice demonstrează haosul şi suspiciunile ţesute în jurul finanţării partidelor politice, mai ales în anii electorali.

În lipsa unei instituții care să aplice cu fermitate Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, partidele politice au tendința să se eschiveze de la obligațiile legale de raportare a cheltuielilor anuale, având un comportament mai degrabă indisciplinat fiscal, acest lucru în condițiile în care mul­te dintre persoanele juridice din Ro­­mânia fac toate eforturile să res­pecte cu strictețe cerințele legale, la cea mai mică abatere fiind penalizate dur. Mărimea partidului nu pare a fi direct proporțională cu seriozitatea managementului financiar / respec­ta­rea obligațiilor legale. Promovarea de persoane competente și integre trebuie să reprezinte, pentru partidele politice din România, o preocupare cel puțin la fel de importantă ca și respectarea unei discipline financiare realizate în totală transparență. În lipsa acestor preo­cu­pări, partidele se vor îndepărta tot mai mult de electorat (constituency) inclusiv prin faptul că se dovedesc ne­pre­gă-tite să lărgească transparența veni­­turilor și cheltuielilor prin folosirea de me­tode moderne de strângere de fonduri.

Cea mai recentă evaluare a Institutului pentru Politici Publice (IPP), la 10 ani de la schimbarea cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale în România, arată că partidele românești eșuează în înde­plinirea responsabilă a rolului de formatori ai unui comportament corect fiscal în România. Disciplina finan­cia­ră nu pare instituționalizată, ci depen­dentă de schimbările persoanelor din conducerea partidelor, pe fondul eșecului total al Autorității Electorale Permanente în a se impune ca insti­tuție respectată și intransigentă în orice derapaj sesizat, indiferent de forța politică a celui vizat.

10.591.629 lei constituie, în medie, venituri anuale ale unui partid politic în România. În anii electorali se atrag cele mai multe venituri, de unde și nevoia justificată de transparență totală a încasărilor și cheltuielilor. În 2012, cele mai mari venituri au fost colectate de Uniunea Social Liberală (USL), respectiv de Partidului De­mocrat Liberal (PDL). Variațiile im­portante de venituri sunt în anul 2014 (alegeri europarlamentare și preziden­țiale), dar și în anul 2016 (alegeri locale și parlamentare). Veniturile Uniu­nii Democrate Maghiare din România (UDMR) se află într-un vi­zibil trend crescător, în anul 2016 aceasta înregistrând cel mai mare venit din rândul partidelor politice parlamentare de astăzi: 27.603.324 lei, pe locul 2 fiind clasat Partidul Social De­mo­crat (PSD) – venit total de 26.328.718 lei. Pentru noi, o explicație ți­ne de gradul de disciplină sporit al UDMR în a raporta veniturile încasate, spre deosebire de alte formațiuni care ar face orice numai să se eschiveze de la transparență.

Spre deosebire de anul electoral 2012, suma totală a cheltuielilor în anul 2016 este una chiar mai mică de jumătate la principalele partide parlamentare. Anual, un partid politic cheltuie, în medie, 12.017.455 lei cu variații foarte mari între venituri și cheltuieli – în 2012 au fost cheltuiți, în medie, 25.269.669 lei, deși veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiți, în medie, 11.061.294 lei, deși veniturile au fost de 8.433.416 lei.

Verdict: netransparent!

Institutul pentru Politici Publice (IPP) urmărește cel puțin anual situația respectării legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale considerând că respectarea acestei legi dă măsura profesionalizării partidelor politice din România. Din păcate, partidele încă nu trec acest test. O simplă trecere în revistă arată că:
La Monitorul Oficial partidele trimit raportări incomplete, cele mai multe omisiuni vizând informații precum:
- cuantumul donațiilor confidențiale;
- cuantumul total al donațiilor;
- suma globală a veniturilor;
- numele persoanelor care au avut donații mai mari de 10 salarii minime.

Bilanțurile contabile nu se depun (PNL – 2014, PMP – 2015) sau se depun cu întârziere bilanțurilor prescurtate pe pagina Ministerului Finanțelor Publice (PSD – 2016, PNL – 2016).
 

Pe pagina Autorității Electo­rale Permanente  (AEP) in­formațiile sunt incomplete, site-ul având o organizare deficitară a informațiilor publicate, lucru care face dificilă orice căutare a unei persoane interesate, mai ales cu privire la:
- numele membrilor care au cotizat sau care au făcut donații mai mari de 10 salarii minime, aceste informații fiind anonimizate (PSD -   2016);
- suma totală a donațiilor și veniturile totale nu sunt publicate (PNL – 2016);
n Între raportările depuse la diverse instituții există dese contradicții, chiar între cifrele din bilanțul contabil și raportul transmis către AEP sau între raportarea publicată în Monitorul Oficial și raportarea trimisă către AEP ale acelorași entități politice.