Schimbul de azi: Ziaristii romani, astazi

... pentru ca nu tac, pentru ca „latra” democratia (se mai numesc „caini de paza ai democratiei”, ma rog...), pentru ca nu se subordoneaza intereselor de clica, pentru ca nu pastreaza secretul asupra masinatiunilor „hingherilor”, pentru ca indiscretia, norocul sau perseverenta ii pune in posesia unor „confidentialitati financiare”, pentru ca impartasesc, pentru ca sunt incapatanati, pentru ca sunt multi (prea multi), pentru ca repeta prea des un „neologism” (ei il numesc Adevar), pentru ca scriu, pentru ca ceilalti citesc, pentru ca sunt convingatori (uneori, dar tot e prea mult), pentru ca vorbesc, pentru ca asculta, pentru ca „scormonesc” (ei spun „investigheaza”, „cerceteaza” sau oricum altcumva, dar, de fapt, „scormonesc”), pentru ca nu contenesc sa creada in aberantul ala de Articol 16, pentru ca functioneaza pe principiul „tavalugului”, pentru ca ii deranjeaza ca le sunt ascultate telefoanele, pentru ca deja s-au obisnuit cu amenintarile, pentru ca nu sunt supusi, pentru ca sunt uniti, pentru ca nu pot fi omorati cu totii, pentru ca sunt greu previzibili, pentru ca reclama la CEDO, pentru ca sesizeaza, pentru ca vor raspunsuri, pentru ca au scos manipularea de sub monopolul autoritatilor si „serviciilor speciale”, pentru ca ii aduna in jurul lor pe cei care mai cred in viitorul tarii asteia, pentru ca refuza prea des si accepta prea rar, pentru ca... Pentru toate astea, si pentru multe altele, ei sunt „vinovati”. Vinovati de toate relele in care a fost tarata de-a busilea tara pe care ei o numesc, prea des, Romania. Vinovati de deciziile altora, de strategiile altora, de hotiile altora, de trairile altora, ei sunt vinovati pentru toate. Sunt vinovati ca scriu, ca vorbesc... Uneori mai mor, alteori mai sunt cenzurati, alteori mai sunt compromisi, iar alteori sunt cumparati. Uneori „higherii” reusesc sa rezolve. Dar, de fiecare data, in locul celor virusati cu taciturnita vin altii. Mereu. Locul ramas liber se completeaza mult prea repede pentru viteza de reactie a „anihilatorilor”. Parca romanii ar fi niste saharieni insetati, iar adevarul ar fi Oaza-Morgana! Din ce in ce mai des vehiculata, ideea ca „presa e de vina” ajunge in timpanul romanului, se izbeste haotic, de-a dreptul dramatic, de scarite, nicovale, ciocanele, stapedian si tensor, intoxicandu-l mereu pentru realizarea dezideratului: scaderea credibilitatii populatiei in presa. „Hingherilor” nu le place latratul. P.S.: Domnul Bertrand Russell ne-a impartasit o „idee care a ajutat omenirea”: democratia a fost inventata ca un mijloc de a impaca libertatea cu carmuirea. Nimic despre „caini”, „hingheri”, camuflarea ilegalitatii... Nici o lacrima, nici un cuvant, nici o litera. Catalin VISCHI