Schimbul de azi/Mana Securitatii in “buzunarul” bancar

“Tactica pisicii” si cardasia cu cei din varful guvernelor i-a imbogatit pe importantii din fostele structuri informative “… au cunoscut si pe vremea aia, iar acum au aprofundat tactica prin care cazi mereu in picioare. Doar au exersat-o atatia ani, pe timpul comunistilor. Ei o numeau Tactica pisicii.” Vorbea despre cativa dintre fostii ofiteri de Securitate infiltrati in importante structuri ale Statului, dar rostea cuvintele fara urma de patima. Era, mai degraba, o constatare plata, sinonima cu un sinistru dialog de tip britanic (“Good morning, sir”, “Good morning, sir”, “What a beautiful day!”, “Yes, it’s rainy, sir”, “Oh, yes… It’s wonderful!”). A plecat tot asa cum venise: aplecat, coplesit de batranete, garbovit de chinurile indurate in celula lui Turcanu, celula mortii sau a convertirii la comunism. Mi-am adus aminte de cuvintele fostului detinut politic, pe cand tineam in brate dosare despre “patronii infractiunilor din sectorul financiar-bancar”. O parte dintre informatiile cuprinse in aceste dosare a fost facuta public, gest inutil, dupa cum a demonstrat timpul, niciunul dintre marii “bolovani” care au colmatat sistemul nesuferind vreo fisura importanta. Cu sprijinul neprecupetit al unor factori centrali de decizie si al paradisurilor fiscale, prin bancile romanesti care au fost falimentate deliberat s-au spalat bani rezultati din operatiuni aflate in obscuritate fata de lege, s-au creditat preferential personaje insolvabile, ettetera-ettetera (cum ar spune Marius Chicos Rostogan). In cele mai mari scandaluri financiare de dupa ’89, printre personajele principale s-au aflat si fosti ofiteri ai serviciilor secrete, infiltrati in serviciile de protectie interna si externa ale bancilor sau ale oficiilor juridice ale acestora. Sa-i nominalizez acum doar pe cei aflati in graficul Bancii Internationale a Religiilor (o devalizare de 70 de milioane de euro): Ion Stoica, fost colonel la Securitatea Capitalei, integrat de Virgil Magureanu dupa ’89 in SRI pe filiera Dambovita, pensionat dupa retragerea guru-ului. Fost consilier al lui Nastase, proprietar de drept comun al serviciului de Protectie interna a Bancii Internationale a Religiilor. Dupa previzibilul “deces” al bancii a fost promovat in functia de director general adjunct al Vamilor. Ion Sandru, fost colonel de Securitate, cooptat de acelasi Magureanu in SRI (spre deosebire de Stoica, Sandru l-a servit impecabil si pe Mircea Gheordunescu, controversatul urmas al lui Magureanu, al carui adjunct a fost). In tragicomedia BIR, Sandru a jucat in seful Oficiului Juridic. Dupa ce s-a tras cortina peste depunerile amarastenilor, numele sau a fost pronuntat in privatizarea Hotelului Bucuresti, devenind secretar al Adunarii Generale a Actionarilor la SC Bucuresti-Turism SA. Toti cad in picioare, nu-i asa? P.S.: Se cam termina spatiul, dar, sa-l amintim din poignet si pe fostul colonel de Securitate Ion Popescu, tovarasul care a prezidat si, spun unii, a fost intemeietorul bancii cu pricina. Catalin VISCHI