Schimbarea la fata a Sarasaului

De patru ani, Ioan Covaci, primarul din Sarasau se ghideaza dupa un principiu sanatos: „Mai bine fa putin si bine, decat multe si sa se strice in scurt timp”. Totusi, nu se poate spune ca a facut putin pentru localitatea pe care o conduce. Ba, dimpotriva. Sarasau e o comuna mica, fara localitati apartinatoare si cu doar 2.500 de oameni. Dar asta nu inseamna ca e „floare la ureche” sa conduci o astfel de localitate. Mai ales daca te raportezi la standardele comunitare si, mai ales daca vizezi o dezvoltare durabila. Ioan Covaci conduce comuna din 2004. Pe atunci, „Toate cladirile erau vechi, intr-o stare destul de avansata de degradare: caminul cultural, scoala...”. Asa ca, prima „tinta” a fost schimbarea la fata a comunei. Primarul de Sarasau isi aminteste ca: „Gradinita era inceputa inainte sa vin eu si am reusit s-o finalizam. Pentru caminul cultural avem un proiect cu mansarda, cu sala de festivitati, sala de spectacole, sala de sedinte, o bucatarie, grupuri sociale, la mansarda va fi o sala de informatica, vom muta acolo biblioteca (la ora actuala functioneaza in sediul Primariei). Tot acolo va fi si o sala pentru pensionari, un club, sa nu mai stea pe banci sa joace remi. De asemenea , acolo vor fi 5 camere de locuit. In apropiere va fi ca si un complex sportiv (am amenajat terenul) si daca va veni cineva din alta parte, sa avem unde sa-i cazam”. In prezent, reabilitarea caminului cultural e finalizata in proportie de 60% si Covaci spera ca in acest an lucrarea va fi definitivata: „Finantarea a fost asigurata de Consiliul Local si Consiliul Judetean. Pana acum am investit 4,5 miliarde lei vechi. Avem banii sa terminam. Valoarea totala va fi la circa 8 miliarde lei vechi. Dar va fi super. Va fi incalzire centrala, va fi un muzeu al satului amenajat de noi, la intrare va fi o poarta maramureseana sculptata, va fi o alee cu bancute, un fel de parculet de distractie pentru copii, zona verde va fi cu trandafiri”. De fapt, Covaci este unul dintre putinii primari care se gandesc la amenajarea de spatii verzi si parcuri. Primarul de Sarasau vizeaza realizarea unui parculet si in zona scolii, care se afla intr-un continuu proiect de reabilitare, din 2006: „A fost un proiect de reabilitare si modernizare a Scolii generale cu clasele I – VIII, Comuna Sarasau. Am inceput lucrarile in 2006. Atunci a venit prima ordonanta si am reusit sa punem geamuri termopan si usi, apoi am prins o alta finantare pentru schimbarea acoperisului care era la fel de 20 de ani. Apoi, printr-o alta hotarare, am facut izolatia, un corp de cladire pentru un grup social si incalzire centrala. Pe langa astea, am reusit sa facem o sala de informatica cu 12 calculatoare. Am facut pe rand, dar pana la urma am reusit s-o punem la punct. Proiectul a fost de 300 milioane lei vechi, din care jumatate am suportat din bugetul local”. Covaci spera sa obtina fonduri si pentru schimbarea parchetului din salile de clasa, dar, mai ales, pentru constructia unei sali de sport: „In apropierea scolii o sa incercam sa facem o sala de sport. In proiectul pe care-l avem e prevazuta si sala de sport si vom incerca pe programul destinat construirii salilor de sport. Am facut un gard in fata scolii si am reusit sa amenajam o parcare. Si in fata scolii vrem sa facem un parc frumos, cu tuia, cu flori.” Si in fata gradinitei se doreste construirea unui parculet. Dar aceasta nu e singura investitie pe care primarul o vede in zona. Covaci doreste sa ridice si o scoala de arte si meserii: „Gradinita a fost inceputa de vechea conducere a localitatii. Noi am reusit s-o finalizam. A fost constructie de la zero. Am alocat 1,4 miliarde lei vechi si platim in continuare creditul, ca s-a luat un credit in acest sens. Eu am evitat creditele, dar cei dinaintea mea nu au facut asta. Din fericire ne-am organizat destul de bine si am terminat-o in toamna lui 2005. Am pus incalzire centrala, calorifere, lumea e multumita. Am facut si o magazie pentru lemne, iar in fata e un teren unde ne gandim ca facem o scoala de arte si meserii. Ne gandim ca cei de la Bucuresti vor analiza si vor ajunge la concluzia ca este necesar si la comune de asa ceva. Vrem sa facem pe acel teren si un parc de joaca pentru copii”. Primarul a reusit sa „cosmetizeze” si cladirea primariei, dar si sa amenajeze un spatiu pentru oficiul postal din localitate: „Posta functiona la cineva acasa, dar am reusit sa amenajam un spatiu”. Mai mult, se afla in constructie un dispensar veterinar, care va fi definitivat in toamna acestui an: „Pe Ulita Padurii construim un dispensar veterinar nou. Va fi chiar pe traseul unde se duc vacile la pascut. Speram ca pana in toamna sa fie gata. Avem caramida, pentru acoperis avem materialele ce le-am luat de pe scoala si pot fi refolosite, asa ca am incercat sa fie bine pentru toate domeniile”. Nu au fost neglijate insa nici cabinetele medicale. Legea care permitea vanzarea acestora a generat si in Sarasau niste dispute, pentru ca dispensarul fusese construit de localnici. Dar, pana la urma, problema a fost rezolvata, apelandu-se la o solutie de mijloc: concesionarea. Primarul spune ca: „le-am asigurat alimentarea cu apa si acum incercam sa rezolvam incalzirea centrala. Avem doi medici si patru asistenti. Stomatologie nu avem, dar este un cabinet despre care chiar am zis ca-l dam gratis, numai sa vina un stomatolog sau sa se faca o farmacie”. Reteaua de drumuri comunale din Sarasau nu e foarte extinsa, masurand doar vreo 7 kilometri, asa ca primarului nu i-a fost greu sa le „aranjeze” in permanenta. De fapt, chiar in ziua vizitei noastre in comuna se pregatea „plombarea de primavara“. Ba, mai mult, cativa muncitori puneau banda fosforescenta pe toate semnele de circulatie din localitate, „sa poata fi vazute mai bine de soferi”. Covaci spune ca a reusit sa decomalteze si Valea Sarasaului, in zona Ulita Padurii, unde, in special primavara, erau inundatii puternice. Din fericire, de la realizarea acestei lucrari nu s-au mai inregistrat pagube in zona. Tot pe „Ulita Padurii” trebuiau sa se construiasca doua poduri, printr-o finantare de la Guvern, in cadrul celebrului program initiat prin Ordonanta 7/2006. Numai ca, la fel ca multi alti primari din Maramures, si Covaci a fost scos de pe lista beneficiarilor, pe criterii politice: „desi eram la inceputul listei, parca s-a luat ordinea invers. Nu vreau sa acuz pe nimeni, dar la noi este nevoie de doua poduri pe Ulita padurii. Am avut doua poduri luate de ape si trebuie reconstruite. Valoarea este de 9 miliarde lei vechi pentru amandoua. Avem facut proiectul tehnic si stam cu el in asteptare pana va fi finantarea. Podurile sunt necesare pentru ca vor fi constructii noi peste vale, sunt vreo 40 de case”. Un alt proiect prioritar este realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare. Covaci spune ca 85% dintre localnici au deja alimentare cu apa, in sistem propriu, si de aceea: „Prioritara e canalizarea si statia de epurare, ca se trage apa cu hidroforul si la cativa metri e fosa septica. Apa uzata se infiltreaza din nou in pamant, ajunge in panza freatica si se creeaza un circuit. Era vorba intr-o vreme ca barajul de la Runcu isi va schimba destinatia spre noi, sa alimenteze partea de aici; a fost un studiu de fezabilitate in 2002 facut pe alimentare cu apa in sistem centralizat, dar a cazut dintr-o greseala a unei firme ce a facut proiectul, niste calcule matematice. Pana la urma noi am incercat sa depunem proiectul pe agentia Nord-Vest Cluj pe canalizare si alimentare cu apa. Statia de epurare vrem s-o facem spre Campulung. Sunt in stare sa depun proiecte in 10 locuri, pana cand cineva o sa-nteleaga ca e nevoie. Proiectul pentru canalizare si statia de epurare este gandit cu posibilitate de extindere, deoarece cofinantarea e destul de mare”. In prezent, in Sarasau exista circa 250 de locuri de munca. Multi dintre localnici lucreaza insa in strainatate. Covaci spune ca: „Avem vreo 300 de persoane plecate in strainatate. Majoritatea sunt in Spania, Franta si Italia. Vin si investesc, iar comuna a inceput sa se dezvolte. In ultima vreme s-au eliberat destul de multe autorizatii de constructie”. Primarul spera sa atraga si alti investitori in comuna, de vreme ce le va putea oferi niste facilitati si, mai ales, teren: „In urma legii retrocedarilor, ne raman 15 hectare. Speram sa clarificam problemele si, in acest fel, ar fi sanse sa vina investitori”. Devierea cursului Tisei Primarul din Sarasau spune ca: „Am avut o problema cu Raul Tisa. Tisa facea o curba si a rupt digul. Erau vreo 40 de metri de dig si a venit drept. Am facut adrese catre Prefectura, au fost cei de la Apele Romane pentru ca se modifica frontiera de stat. Tisa venea si venea drept pe teritoriul nostru si intre vechiul si noul curs ramaneau 150 hectare. Asta din cauza eroziunilor. Incercam sa deviem apa pe vechiul curs. Problema e ca ramanea un teren neutru, unde nu se putea trece”. Colectarea selectiva a deseurilor Sarasau este una dintre putinele commune maramuresene care se poate lauda ca realizeaza colectarea selectiva a deseurilor si sistemul chiar functioneaza. Primarul Ioan Covaci spune ca localitatea pe care o conduce s-a numarat printer primele din judet care au decis sa aplice acest sistem: „Cred ca am fost printre primele comune care am facut containere din sarma pentru colectarea pet-urilor. Oamenii au inteles si arunca in ele doar pet-uri. Serviciul acesta l-am infiintat noi. Am cumparat un tractor cu remorca al primariei, l-am prevazut cu o cupa cu care se incarca singur, si l-am adaptat cand este nevoie sa-i putem monta o lama de curatat zapada. Iesim mult mai ieftin. Facem salubrizare de doua ori pe luna.” Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro