Schimbarea incadrarii in dosarul “Rompetrol”

Procurorii cer din nou arestarea preventiva a lui Dinu Patriciu si a partenerilor sai. Presedintele Rompetrol este acuzat pentru mai multe infractiuni economice si pentru constituirea unui grup de crima organizata! Deocamdata, Patriciu a fost salvat de un viciu de procedura, iar decizia a fost amanata pentru 3 martie. Acuzatie de apartenta la un grup de crima organizata in dosarul “Rompetrol”! Potrivit declaratiilor lui Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, lista invinuitilor de apartenta la un astfel de grup (infractiune care este pedepsita cu pana la 20 de ani de inchisoare) ii include pe fostul ministru Sorin Pantis, ziaristul Sorin Rosca Stanescu, dar si pe doi oficiali ai Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (CNVM), acuzati de implicare intr-o operatiune de manipulare a pietei de capital. Insa, nici de acesta data, Patriciu si partenerii sai de afaceri, vicepresedintii Rompetrol, Phil Stevenson si Colin R. Hart, nu au fost arestati preventiv pe motiv de “viciu de procedura”, cauzat de faptul ca judecatorii nu i-au citat corect pe invinuiti. Asa ca, joi seara, Tribunalul Bucuresti a amanat pana pe 3 martie cererea Parchetului de arestare preventiva a patronului Rompetrol. Noile acuzatii sunt legate de o creanta externa a Statului Roman, in valoare de 85 de milioane de euro, pe care reprezentantii Rompetrol ar fi incasat-o printr-o serie de inginerii financiare. A 19-a runda Cu toate acestea, presedintele Rompetrol a iesit liber din cea de-a 19-a runda de audieri in acest dosar. Pe parcursul celor aproape sase ore de audieri, presedintele Rompetrol a fost asistat de opt avocati. De acesta data, procurorii au extins acuzatiile care ii sunt aduse omului de afaceri cu noi infractiuni: inselaciune, delapidare, spalare de bani si instigare la abuz in serviciu. Patriciu e convins ca e vorba de o “comanda politica” si il acuza direct pe presedintele Traian Basescu. Unul dintre argumentele presedintelui Rompetrol in folosirea acestei acuzatii este folosirea repetata a sintagmei “grup de interese” in documentul care ii invinuieste, ceea ce ar dovedi “politizarea dosarului”. La iesirea de la audieri, Patriciu si-a cerut scuze celor nominalizati ca facand parte din grupurile de interese implicate in acest dosar, mentionandu-i pe Sorin Rosca Stanescu, numit “membru marcant” al acestor grupuri, precum si pe alti brokeri sau functionari de Stat. Presedintele si premierul Calin Popescu Tariceanu au refuzat sa comenteze in vreun fel evolutia dosarului “Rompetrol”, iar liberalul Bogdan Olteanu, ministru pentru relatia cu Parlamentul, a sustinut ca acest dosar “tine doar de justitie”. Cazul este cu atat mai interesant cu cat, la nivelul opiniei publice, s-a incetatenit convingerea ca banii determina intangibilitate in fata justitiei. Stroe, relaxat La ultimele audieri din dosarul “Rompetrol”, Dinu Patriciu le-a cerut procurorilor sa-i prezinte autorizatiile pe baza carora i-au fost interceptate convorbirile telefonice timp de 3 ani, inainte sa fie urmarit penal. Cererea a fost respinsa, iar avocatii lui Patriciu au depus o plangere penala impotriva SRI. Radu Stroe, senatorul de Maramures si presedinte al Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, nu pare insa alarmat de plangerea lui Patriciu: “cazul Dinu Patriciu este pe rolul Parchetului si este in prag sa intre la justitie, prin urmare nu ma pot pronunta in nici un fel. In ceea ce priveste plangerea penala impotriva SRI, nu pot sa spun decat ca fiecare cetatean din tara asta are dreptul sa faca plangere penala, daca apreciaza ca este necesar.” Afacerea “Petrolul libanez” Elementele noi din dosarul care poate sa-i bage in puscarie pe Patriciu si partenerii sai se refera la un zacamant de petrol descoperit in 1985 de Rompetrol in Libia. Potrivit anchetatorilor, dupa privatizare, filiala societatii Rompetrol - Rompetrol of Lybia, care s-a ocupat de acesta afacere, s-a comportat ca si cum banii, investiti in zacamant inainte de 1989, ar fi apartinut noilor proprietari si nu Statului roman. Zacamantul a fost explorat de romani, cu acordul Libiei, pana in 1991, cand conducerea de atunci a Rompetrol a sustinut ca nu poate incepe activitatea de exploatare din lipsa de fonduri. In 1993 a fost semnat un contract conform caruia trebuia sa achite esalonat aproape 85 de milioane de dolari redevente din exploatare catre statul roman. Acesti bani nu au ajuns niciodata in vistieria Statului. Potrivit anchetatorilor, banii s-au plimbat prin firmele proprietarilor Rompetrol, Patriciu si Stephenson. In replica, presedintele Rompetrol sustine ca a inaintat o scrisoare catre Ministerul de Finante, prin 2002, prin care pretindea acesti bani, dar nu a primit niciodata raspuns. Patriciu se mai apara spunand ca, prin privatizare, in patrimoniul Rompetrol au intrat si drepturile fostei societati de Stat. Insa, Ministerul Finantelor Publice a remis o adresa anchetatorilor, in care arata ca activitatea de recuperare a creantelor statului se desfasoara de Ministerul de Finante, iar legislatia prevede ca sumele recuperate se vireaza la bugetul de Stat. De aici si acuzatia anchetatorilor ca reprezentantii Rompetrol au incasat ilegal o creanta externa a Statului, de 85 de milioane de dolari. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro