Scandalul legii offshore

Votat după un lung șir de scandaluri și discuții, pro­iectul legii offshore merge la promulgare. Actul normativ stabileşte condiţiile în care sunt exploatate zăcămintele na­turale şi este esenţial pentru începerea extra­gerii gazelor din Marea Neagră. Însă, varianta finală, cea votată în Camera Deputaţilor, diferă mult de cea a Senatului. Investitorii nu doar că nu vor mai fi scutiţi de taxe, dar le vor fi percepute şi unele suplimentare.

Povestea acestui act normativ a început în octombrie anul trecut, când, Guvernul Tudose a transmis, la Senat, un proiect de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore (adică exploatări în largul mării, la mare adâncime).

Concret, este vorba despre zăcă­mintele din Marea Neagră, de unde nu se extrage doar gaz, ci și produse de­rivate. Printre altele, proiectul, în versiunea Guvernului, prevedea o scutire de impozit pentru operaţiunile petro­liere offshore, dar şi ca sumele percepute până acum de la operatori să fie restituite sub formă de credit fiscal.

Senatul a trecut rapid prin proiectul de lege și l-a trimis, în luna februarie, la Camera Deputaților, for decizional, unde dezbaterile pe lege, în comisii, au început în luna iunie. Deputații și grupurile au depus 50 de amendamente care au fost dezbătute luni, 9 iulie, în ședința reunită a celor trei comisii. 41 de amendamente au fost admise, 9 respinse. Legea a primit raport favorabil și luni seară legea a fost trimisă la vot final în plenul Camerei, unde a fost admisă cu 175 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 30 de abţineri.

Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților a anunțat că dacă s-ar fi votat varianta senatorilor, România nu ar mai fi câștigat 40 de miliarde de dolari: „E o lege de importanță uriașă. Au fost multe discuții în spațiul pu­blic, postări, luări de poziție, puncte de vedere, unele mai intense, altele mai așezate și o să vă prezint schema­tic diferențele și în final ce câștig are România. Varianta Senatului era prevăzut un credit fiscal cu toată fiscalitatea înghețată. Adică orice înseamnă fiscalitate în România, dacă ar fi survenit vreo modificare plus 15 – 20 de ani, companiile offshore nu trebuiau să plătească nimic. În același timp, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat. Al treilea obiectiv, ce cantitate de gaze din Marea Neagră rămâne disponibilă pentru piaţa românească. În varianta Senat 100% contracte bilaterale, înseamnă că încheie contracte, fără ca statul român să știe. Noi avem și acum o diferență de cantitate de gaze necesară pentru a ne acoperi necesarul actual al consumului de gaze din România, practic o dependență față de ruși, din păcate producția de offshore este în scădere. Deci diferența necesarul creştea dependența față de ruși. În varianta Camerei Deputaților creditul fiscal se elimină, se reintroduce un impozit pe veniturile suplimentare. Asta înseamnă 6,28 miliarde de dolari pe care le încasează statul român, iar la asta se adaugă alte sume. Statul român va câștiga 40 de miliarde de dolari minim”.

Bugetul de stat ar putea acumula venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040, ca urmare a investițiile în perimetrele de hidrocarburi din Marea Neagră, din care 5,5 miliarde de dolari vor fi doar redevențele.
Un alt efect va fi un plus de 40 de miliarde de dolari la Produsul Intern Brut al României (PIB), potrivit unui raport Deloitte, realizat la solicitarea Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).

Companiile care au în acest moment acorduri petroliere offshore sunt: OMV Petrom și ExxonMobil - perimetrul de mare adâncime Neptun; Deep Lukoil, PanAtlantic Petroleum și Romgaz - perimetrul Trident; Black Sea Oil&Gas (BSOG) - perimetrele Midia și Pelican; Petromar Resources - perimetrele Muridava și Est Cobălcescu.
Trei mari companii, ExxonMobil, Black Sea Oil&Gas și OMV Petrom, au format Asociația Română a titularilor de concesionări offshore. Ei au semnat în 2008 un acord petrolier cu premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, în care erau stipulate condițiile de explorare și condițiile fiscale după începerea exploatării.

„Sumele încasate din impozitul pe venit suplimentar și din redevență vor alimenta fondul special din OUG pentru parteneriat public privat, pentru finanțarea infrastructurii, în special a autostrăzilor. Fiecare metru cub de gaz se va duce într-o autostradă sau un alt proiect. 25%  din firme și angajați vor fi din România și UE.”
Liviu Dragnea

Investitorii nemulțumiți

„Astăzi am văzut cuvinte pe care nu le-am mai văzut până în acest moment. Am primit asigurări constante și ferme în această privință din partea guvernelor care s-au succedat. Și vedem că aceste asigurări au fost încălcate în acest moment. Cu o serie de prevederi noi există posibilitatea de a se crea noi blocaje pentru aceste proiecte”.
Mark Beacom, CEO Black Sea Oil and Gas

 „Ceea ce ați dezbătut astăzi va face mult mai dificil pentru fiecare investitor să ia decizia de investiție”.

Richard Tasker, director general Exxon:

„După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi, aici, ne îndepărtăm în a adopta o decizie finală favorabilă de investiție”.

Cristina Verchere, CEO OMV Petrom