Scandal SAPARD

Dupa scandalul contestatiilor legate de atribuirea suspecta a unor contracte de executie, o noua avalansa de dubii loveste frontal finantarile SAPARD din Maramures. O firma din Baia Mare este acuzata ca a impus “monopol” asupra proiectelor SAPARD din Ulmeni si Facasa, printr-o practica nu tocmai legala. Cum termenele de executie au fost pre-prelungite, exista pericolul de a pierde banii europeni. Suspiciuni la atribuirea contractelor de executie, favoritisme mascate si incalcarea unor norme impuse de Comisia Europeana. Sunt cauzele care au intarziat cu cateva luni bune executia a doua proiecte SAPARD in Ulmeni si Farcasa, punand in pericol finantarea europeana. Dupa numeroase contestatii reciproce facute de firmele care s-au batut pentru executia lucrarilor, a venit randul proiectantului sa intre sub lupa Directiei de Control si Antifrauda SAPARD. Firma BINNOVA a fost acuzata ca a impus prin documentatia tehnica echipamentele furnizate de ADISS SA, firma-sora, impreuna cu care si-a inceput activitatea. In urma unui control, licitatia, nu lipsita de peripetii, a fost anulata si reprogramata in luna iunie. Dar, sa reluam faptele cronologic. CIMP-oierii La inceputul anului 2005, firmele participante la licitatiile pentru executia proiectelor SAPARD (de canalizare si statii de epurare a apelor menajere) s-au intrecut in contestatii. Desi situatia s-a repetat in trei localitati diferite (Ulmeni, Farcasa si Dragomiresti), actorii principali au fost cam aceeasi: IMI SA si JAOP. In final, nici una dintre contestatii nu s-a dovedit intemeiata, dar proiectul a fost trimis intr-o prima “repriza de prelungiri”. Asa ca primariile s-au agitat de zor sa incheie contracte, sa predea amplasamente… Totusi, un semn de intrebare planeaza peste atribuirea contractului de executie a retelei de canalizare din Ulmeni. Desi sustine ca banii europeni nu permit prinderea in proiect a unui cartier intreg al orasului, primarul Vasile Ardelean (una si aceeasi persoana cu presedintele comisiei de evaluare) nu a ales oferta cu cel mai mic pret. Initial, s-a decis ca lucrarea sa fie facuta de firma CIMP (mai exact de subcontractantul SCADT Slatina), desi pretul era cu circa 700 de milioane mai mare decat cel propus de firma IMI. Desi oferta a fost depusa de CIMP, Ardelean sustine ca firma ex-presedintelui CJ, Alexandru Cosma, n-ar avea nici un amestec. “Nu-i CIMP-ul la noi, la noi e SCADT Slatina. O venit si CIMP Baia Mare, pai… CIMP, va face lucrari, io v-am spus cine o castigat licitatia: SCADT Slatina, da’, o venit pe-o oferta cu CIMP-ul. IMI a avut pretul mai mic, dar asa a stabilit comisia. Am facut proiect separat pe cealalta parte de localitate, catre Manau (incercam sa prindem finantare tot prin SAPARD, altfel, facem din bugetul local, dar e vorba de vreo 400 de metri de retea). Nu ne-am putut incadra in suma, ca statia de epurare e mai scumpa”, a bajbait o explicatie primarul Ardelean. Insa n-am inteles de ce nu s-a acceptat oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, daca banii oricum nu ajung? Sau e vorba de “cumetrii de partid” (in cazul de fata Ardelean + Cosma = nu love, ci PSD)? Oricum, meandrele intereselor s-au incalcit din nou, iar licitatia a fost anulata. Cuplul BINNOVA&ADISS Dupa stingerea razboiului contestatiilor, intre pretendentii la executare s-a iscat un alt conflict, al carui protagonist este de acesta data proiectantul lucrarilor din Ulmeni si Farcasa, firma BINNOVA. Aceasta a fost reclamata la Directia de Control si Antifrauda a Agentiei SAPARD ca favorizeaza un anumit furnizor de echipamente, si anume ADISS SA, cu care isi are “inceputuri” comune. Manualul de instructiuni pentru contractele de achizitii publice de bunuri al Comisiei Europene precizeaza ca “sunt interzise specificatiile tehnice care mentioneaza produsele unei anumite marci sau dintr-o tara anume, prin care se favorizeaza sau se exclud alte produse sau tari. In cazul in care produsele nu pot fi descrise suficient de clar sau inteligibil, ele pot fi denumite daca sunt urmate de expresia sau echivalent.” Numai ca tocmai aceasta expresie a fost omisa din documentatie si s-a presupus ca executantii sunt canalizati spre produsele firmei ADISS SA. Mai mult, in documentatia tehnica se specifica faptul ca “nu se accepta varianta tehnologica alternativa”. Asa ca primarului Ardelean nu i-a mai ramas sa spuna decat: „in urma contestatiei se reiau toate procedurile. Incepem dansul din nou.” Deocamdata, s-a impus refacerea documentatiei pe banii BINNOVA, dar probabil consecintele incalcarii normelor Comisiei Europene nu se vor opri aici. “A fost introdusa o clauza care nu trebuia. Deci, prin recomandarile din fisele tehnice, pe langa caracteristicile tehnice care erau suficiente pentru ca ofertantii sa-si prezinte ofertele, ei au mai inscis acolo tipul sau echivalent, dar au mai avut o propozitie de final: nu se accepta varinta tehnologica alternativa. A insemnat dirijarea spre anumiti producatori de echipamente, care au legatura cu ei. S-a incalcat dispozitia referitoare la echidistanta fata de pontentialii ofertanti”, a spus Gheorghe Duma, sef Serviciu Tehnic al Biroului Regional SAPARD Satu Mare. Reactia ADISS Cornel Rat, directorul tehnic al firmei ADISS, sustine ca intreg scenariul a fost regizat si speculat de concurenta si ca situatia nu e chiar atat de sumbra. Ba mai mult, Rat crede ca astfel de sisteme de dirijare spre furnizorii de utilaje sunt folosite in majoritatea proiectelor, fara insa a se aplica masuri similare: “proiectantul n-a indicat utilajele firmei ADISS, a indicat o tehnologie pe baza careia s-au obtinut avizele. Si pe toate utilajele este trecut sau echivalent, singurul loc in care a scapat este la o pompa, care oricum se aduce ori din Olanda, ori din Germania, nu se face nici la ADISS, nici altundeva in tara. In momentul in care se face un proiect tehnic este obligatoriu sa-ti asumi o tehnologie, se fac specificatiile si contractorul poate cere oferte de la diferiti furnizori de echipamente. Pot fi 10 firme care fac acest tip de utilaje. Nu ne intereseaza sa castigam aceasta lucrare, important e sa nu se piarda finantarea. Noi avem o firma concurenta, din Bucuresti. De aici pornesc aceste mici conflicte. Altii, dupa ce folosesc expresia sau echivalent, spun ca obligatoriu utilajul este inclus in unitatea cutare. Acest lucru se repeta la 80% din caietele de sarcini din tara si pentru cateva in care n-au reusit sa introduca aceste caiete de sarcini a inceput bombardarea cu reclamatii. Decizia a fost, dupa parerea mea, una acoperitoare. In mod normal, acest lucru ar trebui sa se intample pentru oricine. Actionariatul la ADISS si BINNOVA este diferit. Singura legatura ar fi inceputul comun, acum fiecare firma este independenta.” Acest paienjenis de contestatii si interese pune in pericol finantarea unui proiect extrem de important pentru cele doua comunitati. Seful serviciului Tehnic SAPARD Satu Mare: “daca dupa licitatia de peste 2 luni mai apare o runda de contestatii, va fi dirijata suspendarea finantarii pentru ca nu este timp sa se finalizeze lucrarile.” Ramane de vazut daca personajele care se joaca cu viitorul unor comunitati vor fi pedepsite. Ioana LUCACEL