Satul valtorilor

Una dintre traditiile de Craciun face ca in localitatea Chiuzbaia sa existe mai multe valtori decat in multe sate din Maramuresul Istoric. Urmeaza povestea unei comunitati care se mandreste cu obiceiurile pastrate din batrani. Ca orice om normal, si eu sunt trimis din cand in cand sa bat covoarele. Sunt sigur ca oricine a trecut prin asemenea experiente s-a gandit macar o data ca „ce bine-ar fi sa nu trebuiasca sa fac asta, nu de alta, dar oricat l-ai bate tot nu-i curat”. Intr-o discutie cu prietenii le-am testat parerea despre mica mea problema existentiala: o metoda ieftina, fara efort si „inhalatii cu praf” pentru a avea covoarele curate. Surprinzator, subiectul a trezit interes, asa ca am considerat ca tema ar merita tratata in cadrul unui reportaj. Nici nu si-a imaginat ce-o sa iasa cel care mi-a spus „du-te la valtoare”. 10 valtori Una dintre localitatile cu cele mai multe valtori din Maramures este la doi pasi de Baia Mare. Afland ca in Chiuzbaia sunt aproximativ 10 valtori, fiecare proprietatea cuiva, m-am gandit ca afacerile cu “masinile de spalat arhaice” sunt rentabile. Banuiam ca sunt multe valtori, in ideea in care s-or fi apucat si baimarenii sa isi spele covoarele aici. Ei bine, m-am inselat. In aceasta situatie, intrebarea fireasca a fost “de ce se chinuiesc localnicii sa intretina valtorile daca nu se pot lauda cu prea multi clienti?”. Dumitru si Maria Avram, proprietarii unei valtori, ne-au lamurit: “la noi, valtorile se pastreaza de sute de ani. Poate si cele de aici ar fi disparut daca oamenii n-ar mai fi lucrat cu lana. Noi avem 24 de oi, iar dupa ce nu mai putem lucra la camp, facem gube si cergi. Sigur ca avem cereri, deoarece la noi este traditie ca de sarbatori, si in special de Craciun, sa mearga toata lumea la biserica in port traditional. O guba se vinde de regula cu un milion de lei si pe langa faptul ca e calduroasa, poate rezista zeci de ani. Este foarte important ca dupa ce termini o guba sa o bagi in valtoare, unde trebuie tinuta intre 8 si 48 de ore. In acest timp, lana se indeasa, materialul trebuie sa scada vreo 20 de centimetri si ceea ce este cel mai important primeste aspectul… de guba. Mai exact, datorita apei din valtoare iese parul din guba, iar aceasta arata asa cum o stim din batrani. La fel se procedeaza si cu cergile”. Traditia se pastreaza Sotii Avram ne-au marturisit ca la valtoarea lor vin si vecinii sau alti oameni din sat, insa niciodata n-au cerut taxa. “Eventual” unii dintre cei care au beneficiat de acest serviciu al familiei din Chiuzbaia si-au amintit ca trebuie sa le intoarca ajutorul in momentul in care au avut de lucru pe camp. Nu credem ca mai trebuie mentionat ca apa care intra in valtori este “limpede ca cristalul” pentru ca vine din munte, insa subliniem ca inainte sa plecam, Maria Avram si-a trimis fetita in casa sa ne arate cum i-a iesit ultima guba. Iar cand s-a intors, micuta a completat cu mandrie spusele parintilor, punandu-si haina pe umeri: “serios, de Craciun, toata lumea din sat poarta gube de astea. Sa veniti sa vedeti!” In conditiile in care am vazut ca in multe localitati din Maramuresul Istoric (considerat nucleul de pastrare al traditiilor) portul popular este apreciat mai mult in prezenta turistilor cu portofele deschise, trebuie sa recunosc, am plecat din Chiuzbaia cu un sentiment de respect ca localnicii apreciaza obiceiurile din batrani. Precis o sa ma mai gandesc la ei. Cu invidie: cand va trebui sa bat din nou covoarele si imi voi dori o valtoare. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro