Satul fără absenteism la vot

 În timp ce politicienii şi politologii se plâng de declinul constant al participării la vot, un cătun maramureşean, are, aproape la fiecare scrutin, prezenţă de 100% la vot. În satul Întrerâuri, toţi cei 65 de cetăţeni votează de fiecare dată când sunt chemaţi la urne. Singura scuză de absenteism e lipsa din localitate în data respectivă. Mai mult, sătenii cătunului care poate da lecţii de democraţie şi atitudine civică consideră votul o obligaţie, dar şi un eveniment... social.

Un sat fără magazin sătesc, telefonie mobilă şi cămin cultural, cu condiţii demne de secolul trecut, poate da lecţii de civism şi democraţie întregii ţări. De ani buni, cătunul Întrerâuri înregistrează, la fiecare scrutin, prezenţa maximă sau aproape maximă la vot.

Situat la doar 30 de kilometri de Baia Mare, satul „Întrerâuri” pare o oază sălbatică în tăvălugul urbanizării. O comunitate cu nici 100 de suflete, „împietrită” de vreme şi „izolată” în munţi. O altfel de lume, care trăieşte fără magazin, telefonie, cămin cultural etc., situată la vreo 15 kilometri de centrul de comună-Coaş. Un drum prin pădure, care iarna e aproape imposibil de parcurs. Deşi situat la o aruncătură de băţ de Baia Mare, cătunul pare desprins din perioada interbelică. La şcoala mică, dar cochetă, elevii pot fi număraţi pe degetele de la două mâini. În total, numărul caselor din sat nu sare de 40, aşa era şi înainte de Revoluţie, aşa e şi acum. Oficialii primăriei spun însă mândri că, încet-încet şi populaţia satului rămâne constantă şi întinereşte ca medie de vârstă. Bătrânilor le iau locul familii tinere, care se mută din hărmălaia oraşului, măcar în weekend, în această localitate. Recent, două astfel de cazuri s-au înregistrat în zonă. Ceea ce le dă oamenilor speranţă: înseamnă că satul lor nu moare, deşi aici există numai două instituţii: o şcoală şi o biserică.

Într-o comunitate atât de mică, evident, toţi se simt ca într-o familie. Poate de aceea, nimeni nu are de exemplu gard în jurul gospodăriei, toată lumea merge la biserică, la puţinele nunţi şi înmormântări. Unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa satului e însă altul: votul.

La mai toate alegerile de după Revoluţie, prezenţa la vot a fost de 100% sau aproape 100%. Puţinii alegători din cei 65 înscrişi pe liste lipsesc numai întemeiat: dacă sunt plecaţi din localitate. În rest, de la tineri la bătrâni, toţi cei care sunt în sat la data alegerilor merg la vot şi de obicei cam la aceeaşi oră, după Sfânta Liturghie. Cele două evenimente sunt de altfel singurele în care au ocazia să se întâlnească cu toţii. De aceea, pentru ei votul nu e atât de important prin prismă politică, cât mai ales socială. E un eveniment în adevăratul sens al cuvântului. Nimănui, indiferent de vârstă nu i-ar trece prin cap că poate să absenteze de la urne, aşa, fără motiv.

Maria Opriş a fost preşedintele secţiei de votare din Întrerâuri în repetate rânduri şi crede că, într-un clasament al celei mai mari prezenţe la vot, în mod constant, satul Întrerâuri s-ar situa pe podium şi spune că, de obicei, votează toţi cetăţenii cu drept de vot din cătun până la ora 16. Mai mult, aici nu se înregistrează niciodată incidente, sau Doamne fereşte, fraude electorale.

De altfel, în tot cătunul fenomenul infracţional e zero. Lumea nu ţine minte ca cineva să fi reclamat vreodată un furt.

Ioan Dărăban, viceprimarul comunei spune că, la referendumul de duminică, prezenţa a fost de vreo 87%, ceea ce înseamnă că vreo două familii au fost plecate din sat.Oricum, scorul satului a ridicat şi prezenţa la vot din comună peste pragul de 50%:„Prezenţa la vot a fost de 51% la nivel de comună. Eu zic că a mers bine lumea la vot, ţinând cont că e plecată multă lume. Prin 1950-1960, oamenii din Întrerâuri migrau la oraş, acum copiii lor se mută înapoi, e un sătuleţ tânăr. Acuma două familii din Baia Mare şi-au luat pământ acolo şi vin de vineri până duminică. Cel mai bătrân votant din sat are 90 de ani şi nu lipseşte niciodată de la alegeri”.

Maria Opriş explică şi motivul pentru care prezenţa la vot e atât de mare: „participarea la vot e un act de socializare, cine nu-i la vot, ori nu a fost acasă, ori a avut ceva. Votul e un eveniment pentru ei. Sunt 65 de votanţi în întregul sat. Şi să ştiţi că satul se dezvoltă. Sunt construcţii noi, dar nu ştiu câţi şi-au făcut case în ultima perioadă. De această dată am fost preşedintele secţiei de votare din Coaş, iar procentul pe această localitate a fost de 40-41%. La vot au fost cetăţeni de toate vârstele. Bătrânii, de regulă, vin la vot pentru că este un drept pe care l-au considerat o vreme pierdut, aşa că ei au rămas cu ideea asta şi îl preţuiesc mai mult. În perioada comunismului era obligatoriu votul, deşi puteau vota un singur partid”.

În timp ce, în alte comunităţi se cheltuiesc bani grei pentru conştientizare şi promovarea proiectelor cetăţeneşti, aici, în inima munţilor, relativ izolaţi, o mână de oameni, care nu vorbesc niciodată despre democraţie, civism şi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, le aplică de fiecare dată firesc şi simplu, ca un obicei moştenit din străbuni.

Un sat care până în anul aderării României la UE nu avea toate casele electrificate, care nu foarte demult avea un singur telefon, la şcoală şi care, în cazul unei urgenţe medicale transporta bolnavii cu săniile sau cu căruţa până la drum, nu ştie ce e absenteismul. Nici la şcoală, nici la biserică, nici la muncă, nici la vot.

Campionii prezenţei la vot

Cea mai mare prezenţă la vot la referendumul de duminică s-a înregistrat în comuna Asuaju de Sus- 95%.

Primarul Vasile Boitor spune că motivele sunt multiple: de la educaţie, la informare, la condiţiile puse la dispoziţie de autorităţile locale şi votanţii care şi-au exprimat dreptul pe listele suplimentare: „a fost 95% cu cei de pe listele suplimentare, pentru că mulţi au venit la părinţi, acasă, şi au votat în Asuaj. Am făcut adunări populare în ambele localităţi, i-am rugat să vină la vot, să voteze cum vor, cu cine vor. La bătrâni am zis că o să le pun o maşină la dispoziţie, dacă nu se pot deplasa din cauza bolii sau a caniculei. Şi au fost câţiva bătrâni care ne-au rugat să punem maşină la dispoziţie. Mulţi însă au fost plecaţi din sat. Dacă erau acasă, toţi votau”.

Moisei 29,32%.