Sărbătoarea Pâinii la Cora Baia Mare

Cora România a dat startul celei de-a doua ediţii a Sărbătorii Pâinii, eveniment care se desfăşoară în toate cele 10 hipermarketuri din reţea, începând cu data de 17 mai şi, prin intermediul căruia, Cora doreşte să redea pâinii locul care i se cuvine pe mesele românilor. În Baia Mare, sărbătoarea a ajuns la sfârşitul lunii mai. Pe lângă medicul Mihaela Bilic, au fost invitaţi specialişti ai Muzeului de Etnografie şi Folclor, profesorul Petru Dunca şi ansamblurile folclorice din Oarţa de Jos, Ieud, Groşii Ţibleşului şi din Ţara Oaşului.

În timpul Sărbătorii Pâinii, magazinul Cora a vândut, la preţuri de promoţie, specialităţile de pâine coapte în cuptoarele proprii şi au promovat 30 de tipuri de pâine, deosebite, precum: baghete, ciabatta, pâinea la metru, pâine cu seminţe, paprika, susan negru şi multe altele. Brutăriile hipermarketurilor Cora frământă zilnic peste 12 tone de aluat, din care coc 130 de tipuri de pâine şi specialităţi de brutărie. Se utilizează categorii diferite de făină, dedicate fiecărui tip de aluat folosit pentru producerea sortimentelor diversificate de pâine. La Cora Baia Mare se găsesc toate specialităţile de pâine coaptă în cuptoarele proprii.

„Deşi cifrele anunţate în presă de Patronatul Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN) arată că numai în ultimii zece ani consumul de pâine pe cap de locuitor la nivel naţional a scăzut cam cu 10 kilograme, vânzările de pâine la Cora se consolidează. Vorbim de creştere de 16% a vânzărilor anul acesta faţă de anul trecut, trend crescător susţinut şi de deschiderea a două magazine noi. Unul dintre motivele pentru care rezultatele noastre sunt pe plus este diversificarea gamei de pâine. Franzela rămâne preferata românilor, dar şi celelalte tipuri de pâine, precum bagheta, începând să fie din ce în ce mai căutate. De exemplu, vânzările la baghete au crescut cu 25% anul acesta, o treime din baghetele vândute de tot lanţul Cora fiind cumpărate în Bucureşti”, a spus Ana Maria Florea, responsabil PR Cora România.

Cu Mihaela Bilic, despre mâncarea sănătoasă

De ce consumă românii din ce în ce mai puţină pâine? Unul dintre motive este că ţin la siluetă, şi nu e nimic rău în asta. Un alt motiv este că aşa-zisă modă a mâncatului sănătos a ajuns şi la noi, iar mitul pâinii care îngraşă s-a impregnat adânc în conştiinţa oamenilor ce privesc adesea pâinea drept aliment de care se tem, chiar nesănătos.

Magazinele Cora au invitat-o pe medicul nutriţionist Mihaela Bilic şi anul acesta la Sărbătoarea Pâinii pentru a vorbi despre mituri alimentare şi pentru a răspunde întrebărilor oamenilor despre nutriţie. „Dacă mâncăm de foame sau de poftă, atunci lucrurile rămân în normalitate. Dacă scoatem mâncarea din acest context firesc şi o folosim ca furnizor de stare de bine pentru probleme care trebuie rezolvate în cu totul alt mod, mâncarea vine cu efectele secundare reprezentate de aportul unui exces de calorii într-un organism care nu a avut senzaţie de foame. Din această cauză, nu ideea de mâncare sănătoasă ar trebui să ne preocupe, pentru că, oricum, orice este în natură şi orice este pe piaţă este sănătos. Problema este cât mâncăm şi cum reuşim noi, ca şi individ, să transformăm o mâncare sănătoasă într-una nesănătoasă. Cantitatea şi mâncatul excesiv, şi chiar dacă vorbim de o salată verde, pot aduce o problemă de sănătate”, a spus Mihaela Bilic.

De unde vine isteria mâncatului sănătos? Peste tot auzim mesaje de tip “Mâncaţi sănătos!” sau că anumite alimente, ingrediente nu sunt sănătoase. Mâncatul acesta sănătos a ajuns un fel de mâncat prohibitiv.

 

„Este mai mult decât prohibitiv, este chiar periculos. Pentru că, uşor-uşor, mâncarea a trecut din sfera personală, în cea socială. Adică, în loc să ne gândim la ce anume ne-ar plăcea să mâncăm, la ce anume ne face poftă, la ceva care să vină efectiv din interiorul nostru, să ţină de individualitatea noastră, ne uităm în exterior şi aşteptăm să ne spună cineva ce anume trebuie să mâncăm. Este un transfer periculos. Dumnezeu ne-a lăsat acest instinct, de a ni se face foame pentru a supravieţui şi de a ne asigura necesarul de alimente fără să avem nevoie de şcoală şi de doctorate. Ori, în momentul în care privim în jur şi aşteptăm ca cineva să ne dea pe o foaie de hârtie, într-o formulă dintr-asta media, ce anume ne-ar trebui, greşim. Nimeni nu ştie ce ar trebui să mănânce o altă persoană pentru că nu are cum să cunoască nevoile organismului respectiv. Este vorba strict de identitatea fiecăruia, iar mâncarea ţine de identitate” – Mihaela Bilic.