SAPTE ANI AI GAZETEI

* Sapte ani inseamna 361 de numere ale GAZETEI de Maramures, 361 de saptamani, 2527 de zile, 58.648 de ore, basca sarbatorile legale. Sapte ani mai inseamna baxuri nenumarate de tigari fumate cu sete, saci de cafea bauta rece, mancare pe o margine de masa, inseamna zbateri, dureri, bucurii, impliniri si unele proiecte care au dat gres. Sapte ani am intrat in casele maramuresenilor, cu bunele si relele noastre si am lasat cate o farama din sufletul nostru in fiecare pagina ale minunatului nostru saptamanal. In fiecare an, spre sfarsitul lunii noiembrie avem motiv de bucurie. Inca un an de aparitii ale GAZETEI devine istorie, iar pentru noi, cei care plamadim GAZETA, devine o istorie dulce ca un nectar. A face un ziar este o intreprindere dificila. De afara se vede partea interesanta a lucrurilor. Din micuta noastra redactie, lucrurile sunt altfel. Adevarul dupa care alergam in fiecare zi se dovedeste un adversar redutabil, greu de gasit si greu de dovedit. Onoarea, cinstea si dorinta de a face bine ne-a adunat la adresa redactiei, pe cei ce realizeaza saptamanalul cel mai quality din nord-vestul tarii. Este o realizare, dar si o responsabilitate. Cei care au rezistat, au ramas, cei care au cautat altceva, au plecat. Daca ar fi sa privim in urma, GAZETA de Maramures inseamna multi ziaristi si administrativi care au trecut prin redactia noastra. Pe unii i-am format, altii au venit cu lectia invatata. Nu am avut cerinte imposibil de respectat, poate singura cerere peste care nu am trecut a fost bunatatea, sufletul ales si linistea. Daca privim in urma vedem nucleul dur la GAZETEI. Cei 12 care sunt de la inceputuri. Frumosi, onesti, darzi si mandri de ce fac. GAZETA de Maramures este un brand care deschide usi, care impune solutii, care vine cu noutati in zona mass-media. Am dat tonul inca de la inceput. Am adus un aer proaspat si am ridicat stacheta grafica a publicatiilor maramuresene. Pentru noi, fiecare zi a fost o redescoperire a ceea ce suntem. Nu este usor sa fii tot timpul conectat la cotidian, sa aduci cele mai bune informatii, fotografii, acte, documente. Fara modestie am scris pana acum. Ca de fiecare data, unii vor spune ca ne laudam, ca suntem orgoliosi si subiectivi. Posibil! De pe margine se vede mai bine. Dar in acelasi timp stim cine suntem si cum sunt ceilalti. Avem un ochi destul de critic pentru a vedea ca meritam locul pe care il ocupam in preferintele maramuresenilor. Si pentru ca ne face placere, privim cu mandrie in urma pentru a parcurge impreuna sapte ani de GAZETA de Maramures. Succint! In toamna anului 2002, Dan Parcalab, probabil cel mai bun editorialist al Ardealului la acea vreme, a venit in Baia Mare, acasa, dupa ani prelungi petrecuti in Cluj. A venit cu gandul sa faca un ziar pentru maramureseni, un ziar asa cum credea el ca trebuie sa fie. Ne-am intalnit in buricul targului. A fost primul pas. Al doilea, al treilea, al patrulea au insemnat gasirea unui spatiu, a oamenilor, a banilor de inceput. A fost partea romantica a ceea ce urma sa vina. Primul numar de ziar l-a avut ca subiect de prima pagina pe fostul subprefect Alexandru Cosma. Cateva bucati ale acestui numar sunt inramate si au o valoare „inestimabila”. Probabil peste vreo alti sapte ani il vom vinde pe bani buni pe E-bay. La prima suta de numere am privit uimiti de frumusetea ziarului, dar mai ales ca a inceput sa se inchege familia GAZETA. Dincolo de ziar, de performantele sau insuccesele noastre exista familia ziarului, cei care suntem de la inceput si care am dus greul-dulce si amar. La doua sute eram deja o trupa de temut. Cei mai tari din parcare! Nu se poate sa nu amintim de acel ianuarie friguros. 2007 a fost anul marilor incercari pentru Dan si pentru GAZETA. Atunci au vrut sa ne „asasineze” baietii rai. A fost ca in filme. Fara pac-pac, dar cu suspans, cu demonstratii si cu un Dan din neam de parcalab, altfel decat il cunosteam noi. Mult prea tolerant, mult prea iertator. A trecut, dar roata se invarte. Dupa momentul care a umplut paginile de ziar din Sighet pana in Bucuresti, a urmat revenirea. Nimic nu a mai fost ca inainte. Multe luni am trait cu spectrul delatiunilor misunand prin redactie. Poate de aceea am simtit nevoia sa aducem o schimbare de atitudine, in ceea ce priveste grafica ziarului. Si am devenit si mai buni. In anul care a urmat, al saselea, GAZETA de Maramures a ajuns la 64 de pagini, cu suplimentul de mica si mare publicitate „De toate pentru noi”. A urmat potopul crizei economice globale. Cea ce ne-a lovit pe toti. Nu are rost sa spunem ca a fost greu pentru ca nu prea a fost bine, in general. A fost un moment de cumpana si ca de fiecare data, echipa a pus umarul. Pentru a reusi sa ducem mai departe povara dulce a GAZETEI, am venit cu proiectele noastre. Suplimentele minunatului nostru saptamanal. Evident, aceste reviste scoase pe hartie de calitate, full-color, lucrate ca la carte sunt un alt motiv de mandrie pentru noi si cu un plus, pentru Ioana, cea care a dus greul. De altfel, de mai bine de o jumatate de an, Ioana este directorul general al GAZETEI. Dan este fondatorul, proprietarul ziarului si in acest moment are alte prioritati. Proiectele GAZETEI nu se opresc aici, vor urma altele in conditii socio-economice, speram mai favorabile. Actorii minunatului nostru saptamanal, nucleul dur, fidelii: Dan, Ioana, Mircea, Nelu de la Meda, Danut, Nelu, Lia, Dora, Luca, Vasile, Andrei, Oana si Puiu. Ii avem alaturi si pe colaboratori, pe agentii de publicitate. Incheiem anul cu un plus de incredere, de liniste. Cei care ne iubesc, cei care ne pretuiesc vor fi alaturi de GAZETA in urmatoarea luna, in urmatorul an… asa continua o poveste de succes, pe nume GAZETA de Maramures. Noi va iubim, va respectam, va asteptam. Gradinita Gazetei Familia noastra, cea a GAZETEI a deschis in urma cu trei ani o gradinita. Dupa modelul echipele celebre si de succes, ne crestem „jucatorii”. Primul prunc intrat in programul gradinitei noastre a fost Tudor. La doar trei ani, baietelul lui Danut si Anca are reale aptitudini de alpinist. Colegii nostri, parintii lui Tudor cred ca el va ajunge cosmonaut sau cine mai stie ce mare sef pe la… Semnalele sunt clare. Tudorel, vei fi la investigatii. Ai aptitudini!. Ca o continuare fireasca, a fost venirea in gradinita noastra a lui Matei. Dan si Dora cred ca si frumuselul cu ochi albastri va fi un altfel de sef. Dar, noi am vazut ca talentul se mosteneste. Matei se misca bine cu uneltele de scris. De aici si pana la un editorial este doar un pas. In timp ce noi suntem pe la ziar, pe teren, in multe alte locuri, gradinita GAZETEI are nevoie de un sef. Alexandru, un tanar studios si parul carliontat si cu ochi din neam de parcalab, a fost numit conducator de gradinita. Cu intelepciune, noi am pregatit inca doua, trei patuturi. Uite asa degrevam administratia locala de niste cheltuieli cu pruncii GAZETEI. Sa fie copiii sanatosi si frumosi, patuturi mai putem face! Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro