Sapanta, raiul hotilor de lemn

* Sapanta a devenit un fel de „El Dorado” al hotilor de lemne. Recent, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj Napoca a finalizat un control in zona. Concluziile? Abateri grave si incalcarea flagranta a legii. „Comuna cimitirului vesel”, Sapanta, a „ingropat” legile privind regimul silvic. Dupa numeroasele scandaluri legate de taieri ilegale si puneri in posesie aiurea, localitatea a revenit in prim plan cu un nou scandal despre „aurul verde”. Recent, o echipa de consilieri din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj Napoca a descins la Sapanta si a finalizat un control privind respectarea regimului silvic in fondul forestier proprietate privata a unor persoane fizice din aceasta localitate. Echipa de control a cuprins si reprezentanti ai Inspectoratului Judetean de Politie Maramures si Ocolului Silvic Sighet si a parcurs in total pewste 57 de hectare de padure. Suprafata luata in vizor a fost pusa in posesia unor cetateni din Sapanta doar la inceputul acestui an, prin reconstituirea dreptului de proprietate si, deja, a fost „rasa” aproape in intregime. In scriptele Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj Napoca se arata ca: „in urma controalelor s-au constatat grave abateri de la regimul silvic in special prin taierea ilegala de arbori nemarcati, fiind inventariate un numar de 876 cioate. Practic de pe doua suprafete totalizand circa 5-6 hectare arborii au fost taiati in totalitate. A rezultat astfel ca volumul arborilor taiati ilegal este de 1932 mc iar valoarea prejudiciului se ridica la 391900 lei”. Furtul de lemne a fost posibil prin alta incalcare flagranta a legii: proprietarii padurilor nu au respectat obligatia asigurarii pazei padurii printr-un ocol silvic si predarea acesteia in gestiunea personalului silvic asa cum prevede legislatia in vigoare. Proprietarii au sustinut insa ca exista o explica: si anume ca ar fi vandut padurea in totalitate unei persoane fizice avand domiciliul in Negresti Oas, judetul Satu Mare, insa niciunul dintre proprietari nu a putut face dovada acestui fapt prin prezentarea unui contract de vanzare-cumparare. Au fost prezentate in schimb procuri notariale prin care proprietarii imputernicesc persoana fizica din Negresti sa vanda terenul in numele lor si sa incaseze sumele cuvenite precum si sa-i reprezinte in fata autoritatilor. Procura nu-i scapa insa de raspunderea incalcarii legii, pentru ca reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj Napoca arata ca: „desi proprietarii considera ca prin vanzarea padurii nu le mai revine nicio obligatie la aceasta data, practic din inscrisurile prezentate nu s-a putut face dovada transmiterii dreptului de proprietate catre o alta persoana, astfel ca in prezent, de fondul forestier si pagubele produse in acesta raspund proprietarii”. Iar „factura furtului” este destul de mare. Conform legii, jumatate din contravaloarea pagubelor constatate in paduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice (in mod obligatoriu paza) se suporta de catre proprietarii terenurilor private si trebuie virate de catre proprietari in Fondul de ameliorare a fondului funciar prin ocolul silvic. Astfel proprietarii de drept din Sapanta au de platit suma de 137431 lei, jumatate din contravaloarea pagubelor produse prin taieri ilegale de arbori in proprietatile lor. De asemenea pentru neasigurarea serviciilor silvice au fost sanctionati 10 proprietari cu amenzi contraventionale in cuantum de 10000 lei. Mai mult, raportul de control incheiat a fost transmis organelor de cercetare in drept care trebuie sa verifice daca acestea prin mijloace specifice sa identifice autorii si sa constate daca faptele mentionate pot fi incadrate ca infractiuni. Prejudiciu de 1,1 milioane RON Modelul „furtului de la Sapanta” a fost aplicat aproape la indogi si in comuna Remeti. Aici, in urma jafului au ramas peste 4.000 de cioate, adica un volum estimat de aproximativ 6800 mc, in valoare totala de peste 1.170.000 lei. In scriptele ITRSV Cluj se arata ca: „o parte dintre proprietarii de padure care nu aveau incheiate contracte de prestari servicii silvice cu o structura silvica autorizata, au fost sanctionati in conformitate cu prevederile Legii 171/2010, urmand ca toti proprietarii de fond forestier, care nu au incheiate contracte de prestari servicii silvice, sa fie identificati in vederea sanctionarii in conformitate cu prevederile legale in vigoare”. Rapoartele reprezentantilor ITRSV Cluj-Napoca au fost inaintate Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei, pentru continuarea cercetaarilor in vederea stabilirii persoanelor vinovate. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro