Lucrarea lunii aprilie 2012: Peisaj - Sándor Ziffer

Ce poate fi mai incitant şi mai interesant în pictura peisagistică băimăreană decât peisajele ce poartă semnătura Sándor Ziffer ? Aproape că nu mai trebuie demonstrată valoarea şi importanţa acestor lucrări, atât de reproduse au fost în studii de specialitate, atât de comentate de critici şi istorici de artă din ţară şi străinătate, în diverse lucrări monografice şi de sinteză. Şi pe bună dreptate.

Faptul că expoziţia permanentă a muzeului nostru cuprinde nouă peisaje semnate Sándor Ziffer, realizate începând cu anul 1910 şi până în 1948, la care se adaugă celebrul său autoportret la fereastra atelierului, datat 1944 şi ultima lui lucrare „Floarea Soarelui” din 1962, anul morţii artistului, demonstrează o dată în plus valoarea de necontestat a pictorului şi rolul important pe care îl ocupă în istoria «Centrului Artistic Baia Mare».Din aceste considerente care subliniază şi conturează personalitatea marelui pictor băimărean, am ales pentru lucrarea lunii aprilie 2012 un peisaj băimarean realizat de Sándor Ziffer în anul 1960.

Încă de la primul contact vizual, lucrarea ne captează atenţia prin frământarea tuşelor care „zburdă” libere pe suprafaţa tabloului, arătând forţa de exprimare plastică specifică artistului băimărean şi ne impresionează retina prin expresivitatea exacerbată a culorilor, dată de folosirea, în cheie personală, a unei scheme cromatice complexe, în care toate cele trei perechi de contraste complementare majore sunt măiestrit orchestrate de pictor, oferind complementarelor roşu – verde rolul principal.

Deşi este un peisaj citadin, verdele vegetaţiei ocupă marea parte a suprafeţei tabloului, într-o „dispută teritorială” calmă cu albastrul deschis-liniştit al cerului, şi nu cum era de aşteptat, cu elementele de peisaj citadin, care sunt puţine la număr şi sunt folosite ca accente cromatice şi de localizare urbană.

Chiar dacă nu ocupă o suprafaţă importantă din suprafaţa tabloului, totuşi, un perete de casă, două acoperişuri şi turla bisericii, sunt puncte de sprijin care îşi au importanţa lor în compoziţia lucrării, atât din punctul de vedere al ritmului plastic dat de caracterul formelor şi de aşezarea lor în spaţiul plastic, cât şi din punctul de vedere al susţinerii, prin complementare, a registrului cromatic dominant.

Ce mi se pare cel mai important în acest peisaj citadin este faptul că „personajul principal” al lucrării este un copac, care îşi trage seva dintr-o importantă suprafaţă agitată cromatic prin tuşe de magenta, ce face trimitere la energiile din interiorul pământului, copac care, aparent, taie lucrarea în două registre verticale, dar de fapt, prin culoare şi prin forma coroanei, leagă registrul terestru de cel aerian şi închide compoziţia prin sugerarea unui arc de boltă care încadrează protector turla bisericii, pictorul subliniind prin metafora plastică supremaţia naturii în raport cu omul şi importanţa conştientizării nevoii de relaţionare justă a omului cu aceasta.

De fapt, mesajul transmis de Sándor Ziffer prin acest peisaj, subliniază importanţa integrării omului în natură, lucrarea fiind un manifest ecologist realizat prin mijloacele specifice pictorului, mesaj dublat şi de gândul omului ajuns la vârsta înţelepciunii.Şi pentru că luna aprilie este luna sărbătorilor pascale, îndemnăm publicul iubitor de frumos să vină, să vadă şi să se bucure, prin artă, de căldura pe care ne-o dăruieşte această primăvară.