SANATATE / Scurt compendiu de medicina naturista

Dragi cititori, Am sa incerc sa nu va plictisesc cu banalitati despre acest subiect. Cu totii stim ca mijloacele medicinii naturiste sunt mai potrivite, mai bune, mai umane in practica medicala. Ceea ce nu se cunoaste insa, in genere, este vastitatea acestui domeniu si aplicabilitatea lui in practica actuala, chiar de o maniera poate inedita. Sa incercam impreuna sa facem acest excurs. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost nevoiti sa apeleze la mijloacele care le-au fost la indemana pentru tratarea problemelor de sanatate. Rani, contuzii, fracturi, intoxicatii, boli contagiase, slabiciuni ale batranetii. Fireste ca aceste mijloace s-au aflat in natura. Plante, radacini, muguri, scoarta copacilor, sangele si organele unor animale, si, la un moment dat, mierea si albinele din scorburile copacilor. Mierea a fost, timp de milenii, singurul indulcitor al vietii omului. Picaturile aurii, lipicioase, au iesit insa din bucatarie pentru a se afla la loc de cinste si in farmaciile antichitatii. Practic, un aliment si un remediu fara limite in ceea ce priveste valabilitatea, cunoscuta pe intreg globul, mierea face si azi obiectul unor atente studii si analize si uimeste prin proprietatile sale. Excelent conservant, in proportie de peste 66%, practic, poate conserva orice substanta uscata. Mierea este utilizata in tratarea plagilor adanci sau superficiale, in arsuri, afectiuni oculare, in masaj cu excelente proprietati de suctiune a depozitelor de toxine si nu numai, reface proprietatile pielii aproape la orice varsta... Dar mierea nu este doar atat: de curand s-au pus in lumina si excelentele sale capacitati citostatice, prin practica actuala a unor api-terapeuti, dar si prin studii in vitro care ne conduc la ideea ca mierea, in dilutii atent administrate, intravenos, poate fi un citostatic al viitorului, complet lipsit de toxicitate. Incredibil! Daca se cunoaste practica de a utiliza mierea, pentru a hrani organismele debile pe cale interna, iata ca in mici doze, administrata intravenos, mierea devine un remediu inteligent, care distruge celulele nesantoase, aberante. Propolisul este si el in plina glorie, gata sa faca un urias salt, de la utilizarile uzuale pentru care a fost folosit in antichitate si azi, adica: plagi, arsuri, imunostimulator si imunomodulator, pana la chemo si radio-protectie, chelator de metale grele cum este redescoperit azi. Dar cel mai important lucru si cel mai de folos pentru medicina naturista este ca propolisul, prin proprietatile sale curative de netagaduit, a ajuns sa fie acceptat pe masa famacistilor si a medicilor, ca un remediu simplu, usor de utilizat, si mai mult decat atat, acceptat ca un mijloc de tratament nestandardizat. Pentru cei care nu sunt familiarizati cu problemele legale si profesionale ale medicinei complementare, acest lucru poate trece neobservat. Insa pentru cei care se chinuie de zeci de ani sa puna la indemana utilizatorilor mijloace medicinale care vin din natura si nu din fabricile producatorilor de medicamente, stiu ca acest lucru, si anume varietatea imposibil de standardizat a naturii, a impiedicat pana acum o utilizare de masa a multor remedii care azi pot trece drept curiozitati, sau au statutul de mijloace neoficiale, acceptate, tolerate... Propolisul este atat de eficient, si unanim recunoscut acum, iar pe de alta parte, atat de complex, si de variat, incat imposibilul s-a produs. Cel mai bine a sintetizat prof. dr. Eberhart Bengsch ...cercetator la Institutul..., la al 41-lea Congres al Apimondiei din Montpellier anul trecut : "Medicina moleculara explica, dar nu trateaza, iar medicina naturista vindeca fara sa explice". Laptisorul de matca, veninul de albine, polenul, pastura, apilarnilul sunt alte exemple care vin sa demonstreze resursele inca insuficient cunoscute ale medicinii viitorului. Dar si aici sunt inca lucruri de spus si practici de redescoperit. Si anume, daca in genere este acceptata ideea de bio-energie, daca se cunosc exemplele unor terapeuti care folosesc energii, inca insuficient puse in evidenta si utilizate, prea putina lume stie despre practica agricola si apicola care foloseste aceste mijloace si forte ale iubirii. Biblia ne spune despre pamant, ca trebuie sa fie lasat sa se odihneasca tot la al saptelea an. In lume au fost, si, din fericire, inca mai sunt tarani care vorbesc cu plantele, cu copacii. Fiintele acestea care ne inconjoara trebuie privite ca parti vii ale unui intreg, caruia si noi ii apartinem, si tratate cu respect si cu dragoste. Astfel s-a ajuns finalmente, ca in Franta, o familie de apicultori sa dezvolte un concept nou, "apiculture douce", in care stupul si albina sunt privite nu ca mijloace de productie, ci ca membri ai familiei... Cu rezultate incredibile in ceea ce priveste eficienta remediilor obtinute din acesti stupi. Nectarul si ambrozia, bautura si hrana zeilor... Mitologie sau adevar ? Noi credem ca adevar, asa cum si alte lucruri care acum catva timp erau considerate fantasmagorice, iata azi nu numai ca sunt acceptate ca reale, dar au ajuns sa fie si studiate. Ati strivit vreodata intre dinti un mugur de plop? Merita sa incercati. Veti descoperi originea propolisului. Parte din ea. Albinele, ca si intreg al regnului animal, in care intra si omul, isi trag resursele din mediul vegetal. Haina aceasta verde, care imbraca globul pamantesc de la un capat la altul, este mama noastra a tuturor. Din florile pamantului vine mierea, din mugurii copacilor vine propolisul, din seva lor care urca la cer, vin toate. Adica si sanatatea. Radacinile, lungi, pivotante, sau puternic ramificate sunt fundatia acestei constructii. Partile aeriene sunt zidurile acestei case verzi, frunzele si mugurii, acoperisul, iar inteligenta iscoditoare si neobosita a omului, unealta de a pune cap la cap totul in folosul sau si al semenilor sai. Sau cel putin asa ar trebui sa fie. Este momentul ca si fito-terapia sa stea la masa suratei sale mai faloase, medicina, asa zis oficiala, careia i-ar putea aduce aminte ca a inceput cam odata cu aspirina, adica cu scoarta de salcie. Americanii mananca azi 40 (da, ati vazut bine) de tone de aspirina pe zi. Spun ei ca e bine, daca te doare ceva, sau daca nu te doare nimic, sa iei o aspirina pe zi. Ce-ar fi sa bem un ceai pe zi, fratilor ? De exemplu din chiar coaja de salcie din care domnul Bayer a facut aspirina. Eu zic ca ar fi cu mult mai bine. Infuziile, decocturile, cataplasmele, extractele hidroalcoolice, cremele si unguentele, uleiurile, pulberile, toate sunt mijloace ale unei ramuri medicale considerate babesti, de ultima instanta, privite uneori nu numai cu reticenta, dar si cu raceala, daca nu chiar cu dispret. Ori domnilor, lucrurile nu stau deloc asa. Depinde insa in mana cui dai o asemenea competenta de a recomanda si utiliza mijloace care pot parea mai putin stiintifice, dar care sunt fara indoiala cu mult mai bune decat cele la care medicina oficiala, in general, a ajuns azi. De aici si eforturile statului roman si nu numai, de a legitima si controla aceasta practica. Apifitoterapia este acceptata azi oficial ca o competenta in medicina oficiala, un fel de specializare. Sunt convinsa ca in viitor ea va fi studiata si in facultatile de medicina ca o disciplina separata, facultativa, sau, de ce nu, chiar obligatorie. Cunoasteti ca, potrivit statisticilor OMS, numarul de utilizatori ai medicinii, asa zisa oficiala si stiintifica, o plaseaza pe aceasta abia pe locul trei in lume dupa acupunctura si fitoterapie ( plus homeopatie)? Dar sa ne intoarcem la plantele noastre. O idee incetatenita este ca fitoterapia sau, ma rog, in genere, medicina naturista, actioneaza in timp si pacientul are nevoie de multa rabdare ca sa vada rezultate. Ori nu este asa. Desigur ca cele mai bune rezultate se obtin in timp si se pastreaza si se consolideaza printr-o practica care evident are nevoie de timp, insa medicina naturista ofera remedii care actioneaza uneori instantaneu. De exemplu, in medicina indiana, Ayurveda, pacientilor aflati in coma li se administreaza nazal, prin suflare, pulbere de obligeana, ceea ce ii scoate de cele mai multe ori din aceasta stare. Tensiunea arteriala poate fi reglata cu tinctura de paducel in cateva minute. Constipatiile rebele pot fi reglate intr-o jumatate de ora cu ceai de boz. Enumerarile pot face obiectul unei brosuri. Cel mai impresionant lucru este sa descoperi ca acum 5000 de ani, un popor de a carui soarta suntem cumva legati, si anume poporul indian, prin inteleptii sai, a pus la punct nu numai un sistem medical, care foloseste plante medicinale, dar si o stiinta a alimentelor, ce, cum si cand sa mananci, imbinate de o maniera perfecta. Un sistem care pune diagnostice la afectiuni pe care medicina oficiala doar le descrie, fara a putea stabili cauza. O constelatie de practici medicale care trateaza, uneori folosind bisturiul, si vindeca ireprosabil pacientii care indraznesc sa apuce pe acest drum. Acest sistem se numeste Ayurveda si poate despre acest subiect vom vorbi cu alta ocazie. Dr. Cristina Aosan, Melidava, www.melidava.ro, tel. 0788.411.477.