SANATATE / Propolisul, paznicul sanatatii

* Ce este propolisul si cine il produce? O substanta rasinoasa, colectata de albine din diverse surse vegetale. Cuvantul deriva din grecescul pro-adica pentru, sau in apararea, si polis-adica cetate. Deci, o substanta produsa pentru apararea cetatii. In acest scurt articol nu o sa fie vorba despre plopii fara sot, chiar daca am iesit de curand de sub agitatia mediatica creata de ziua Sfantului Valentin, Dragobetele. Primavara este nu numai anotimpul florilor si al miresmelor imbatatoare, ci si perioada din an in care albinele desfasoara o activitate intensa de colectare a substantelor necesare traiului de zi cu zi. Despre nectar, polen, miere, toata lumea vorbeste. Despre propolis, si mai ales despre cine il produce si cum se aduce el in casa albinelor, mai putin. Exista o oarecare lipsa de informatii si de interes, din ratiuni care tin de stiinta numerelor mari. Adica mierea curge rauri, dar propolisul se masoara in grame, si se prepara ca esenta. De unde si mai putina cunoastere si lipsa de informatii. De unde insa isi procura albinele aceste substante ? De la caz la caz, in functie de localizarea geografica. In principiu insa este vorba despre substante rasinoase, gumoase, balsamice, colectate de pe muguri si scoarte de arbori. La noi in tara propolisul se recolteaza de pe muguri de plop, mesteacan, alun, salcie, stejar etc. sau de pe scoarta de conifere si prun. S-a observat in timp ca extractele alcoolice din muguri de plop si de mesteacan reproduc cromatografic componentele tincturii de propolis, iar terapeutic sunt uneori superioare. Evident ca aceasta poate fi solutia saracului. Adica sa o luam pe scurtatura. In loc de tinctura de propolis (care e posibil sa nu se fi intalnit vreodata cu propolisul, ci doar cu ceara care contine urme din acesta...) sa mergem la sursa si sa scurtam demersul, dar si zerourile din coada pretului. Desi nu o sa intalnim prea des specia cea mai cautata pentru mugurii sai de albine, Populus Nigra, plopul negru, putem totusi din plopii care se afla in camp sa culegem un numar suficient de muguri si pentru folosul nostru. Evitati plopii de pe marginea soselelor. In primul rand, daca respectam ideea de a merge spre centrul lucrurilor, trebuie sa spunem ca folosul nostru nu trebuie sa intre in majora contradictie cu mama natura. Adica nu trebuie sa distrugem copacul caruia ii culegem mugurii. Pentru a recolta aceste mici bijuterii roditoare nu este necesar sa taiem copacul cu drujba si nici sa-l despuiem de crengi. Se poate taia de jos o creanga mai mica, una de ici, alta din alt arbore, si astfel se strange suficienta materie vegetala. Fara nicio gluma, cereti copacului iertare cand faceti acest lucru, si mai mult, explicati-i care este ratiunea. Explicati-i ca nu din lacomie il raniti, ci pentru sanatatea dumneavoastra sau a unui suferind. Copacul traieste si el si sufera, chiar daca nu ii auzim noi durerea. Va garantez ca astfel veti obtine un produs mai bun... Mugurii se desprind usor cu mana din varful fiecarei ramuri in cursul lunii februarie, cel tarziu martie, dar in orice caz, atata timp cat sunt fusiformi, conici-ascutiti, de culoare brun - galbui. Ca sa va incredintati ca ceea ce faceti are folos, incercati sa striviti intre dinti, si mestecati cateva secunde un astfel de mugur. Daca resimtiti un gust puternic, o usoara senzatie de arsura in gura, este clar ca ati gasit ceea ce cautam. Cel mai bine este sa folositi mugurii proaspeti. Se pot si usca, dar la temperaturi mici, pana in 35 de grade Celsius, in strat subtire. La temperaturi mai mari pierd o serie de principii si extractul este mai slab. Materia vegetala se aseaza intr-un vas, peste care se pune alcool la cca. 50 de grade tarie, pana imediat deasupra lor. Se verifica acest lucru, in timp, si daca este nevoie se completeaza cu alcool. Acest alcool poate sa fie si o planica curata si tare. Cu atat mai bine. Datorita suprafetei mari de contact amestecul nu mai trebuie agitat. Trebuie doar pus la umbra, cel mai bine imbracat in staniol, lasat undeva unde nu este foarte frig, si intr-o luna aveti extractul de muguri de plop. La ce se foloseste si cum ? Cum se foloseste este mai simplu de explicat. Un numar de picaturi egal cu greutatea, administrat de doua ori pe zi. Adica la 70 de kilograme masa corporala, se administreaza 70 de picaturi dimineata si apoi tot 70 de picaturi seara. In timp, o sa realizati ce inseamna volumic 70 de picaturi si nu trebuie sa le mai numarati, masurati la ochi. Se pot bea aceste picaturi fie direct, fie puse pe miere, miez de paine, etc. Solutia noastra are un gust foarte puternic si da senzatii de arsura, similare unei bauturi alcoolice foarte puternice. Daca veti pune in aceasta solutie apa, ea va precipita instantaneu, si se va colora in alb. Este si o proba a calitatii. Extractul hidroalcoolic se utilizeaza in primul rand ca imunostimulator, si imuno-modulator. Chelator de metale grele, antiinflamator, analgezic, diuretic ( cu eliminarea acidului uric), antifebril. Poate fi folosit de adulti in raceli, gripe, infectii, scaderi ale sistemului imunitar manifestat prin dese suferinte virale. Suferinzii de guta il pot folosi cu mult succes, à la long. Bolnavii oncologici si hematologici, care fac chimio si radio-terapie, il pot folosi cu succes, pentru a combate starile de rau aduse de aceste tratamente dure. Extern, se poate folosi in micoze, in special in micoze ale piciorului, cu administrare atat locala, prin tamponare, cat si interna, timp de 6 luni. Gabriel Aosan, www.melidava.ro