Sanatate pe credit

* Sistemul de sanatate va functiona „pe credit” pana la sfarsitul anului. Ministerul Sanatatii a alocat 2800 de milioane de lei pentru finantarea sistemului, dar plata acestor sume se va face din bugetul de anul viitor. Sanatatea Romaniei e bolnava. Grav. Angajatii din sistem au restante mari la salarii, furnizorii au dat spitalele in judecata, e mare nevoie de medicamente si instrumente sanitare, iar bugetul a ajuns la fundul sacului. De la 1 octombrie, multi directori de spitale au amenintat ca, daca nu primesc bani vor fi nevoiti sa puna lacatul pe unitatile sanitare. Dupa indelungi discutii si incercari de fardare a situatiei, guvernantii au gasit solutia. Aceeasi ca si in cazul pensiilor si salariilor de stat: creditul. Ministerul Sanatatii a anuntat ca a propus suplimentarea veniturilor pentru sistemul de sanatate prin alocarea de credite bugetare in valoare de 2.800 de milioane lei, cu plata in 2010. Reprezentantii Ministerului au scos din joben si un sistem despre care sustin ca le vor aduce bani: un mecanism cost-volum prin care se va face un parteneriat cu producatorii de medicamente, care vor contribui la finantarea sistemului. Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, a anuntat: «Casa Nationala de Asigurari de Sanatate va primi aprobarea pentru modificarea Contractului Cadru privind acordarea asistentei medicale prin cresterea termenului de plata a medicamentelor cu si fara contributie personala la 120 de zile, respectiv 90 de zile pentru medicamentele din programele nationale de sanatate, astfel incat plata acestora sa se poata face in 2010". Ca sa rezolve criza din sistem, ministrul cere bani de la producatori. Intr-un comunicat de presa al ministerului se arata ca : «Pentru rezolvarea gravelor probleme financiare din sistem, Ministerul va introduce un sistem prin care producatorii de medicamente sa contribuie cu 5-11% din venituri la finantarea fondului de sanatate. Masura va fi aplicata de la 1 octombrie tuturor producatorilor de pe piata. Ministerul Sanatatii estimeaza ca aceasta contributie a producatorilor poate aduce sistemului public 100 milioane lei anul acesta si circa 570 milioane lei anul viitor. Prin aplicarea acestor masuri se va realiza accesul neintrerupt al populatiei la medicamentele cu si fara contributie personala acordate in ambulatoriu, in cadrul Programelor Nationale de Sanatate, precum si in spitale”. Sistemul „clawback”, introdus in premiera in sistemul de sanatate romanesc, a fost cuprins intr-un act normativ care urmeaza sa fie discutat zilele acestea de Guvern. Ministerul a explicat ca: „Clawback” este un sistem prin intermediul caruia toti producatorii de medicamente, care desfac produse pe piata romaneasca, vor contribui la finantarea sistemului public de Sanatate cu 5% pana la 11% din veniturile realizate in urma vanzarii produselor. Grila de contributie va fi progresiva, permitand implementarea principiului cost –volum din Noua Politica a Medicamentului, adica scaderea efortului financiar public pe masura cresterii volumelor de medicamente achizitionate. Masura va fi aplicata tuturor producatorilor sau detinatorilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor de la 1 octombrie 2009, pentru veniturile provenite din relatia cu institutiile publice de sanatate, si anume, pentru vanzarile de medicamente incluse in programele nationale de sanatate, pentru cele din Lista medicamentelor compensate, precum si pentru cele care sunt achizitionate de catre spitale. Prin implementarea sistemului de „clawback”, resursele financiare aflate la dispozitia sistemului public de Sanatate vor creste, iar numarul pacientilor care vor beneficia de serviciile publice de asigurare a sanatatii va spori. In plus, mecanismul va permite realizarea unui flux de lichiditati necesar platii facturilor, de care vor beneficia inclusiv producatorii”. Noul proiect de act normativ prevede si eliminarea incompatibilitatii privind exercitarea functiilor si activitatilor din domeniul medical pentru conducatorii de servicii deconcentrate ale Ministerului Sanatatii: „Aceasta masura tine cont de situatia resurselor umane din sistemul sanitar, respectiv migratia personalului medical si deficitul de medici inregistrat. De asemenea, decizia indreapta si o masura care ii discrimina pe medicii care ocupa functii de conducere in cadrul directiilor de sanatate publica judetene si medicii din sistemul sanitar, in sensul ca primii nu-si pot exercita profesia”, spune Bazac. CodaSii Europei Sistemul de sanatate romanesc ocupa un loc codas in clasamentul sistemelor de sanatate europene. Cele 489 de puncte, din 1.000 posibile, obtinute de sistemul sanitar romanesc, plaseaza tara noastra pe locul penultim din 33 de tari europene, potrivit raportului Health Consumer Powerhouse, o organizatie care lucreaza pentru Comisia Europeana. Sistemul de sanatate romanesc este “salvat” de pe ultimul loc de Bulgaria. Romania si Bulgaria, membre ale Uniunii Europene, sunt intrecute de tari precum Albania, Croatia sau Macedonia. Primul loc in clasament i-a revenit sistemului de sanatate olandez, urmat de cel din Danemarca si Islanda. Indicatorii urmariti de catre indexul „Euro Health Consumer Index” includ: Drepturile si informarea consumatorului, E-health, Timpul de asteptare pentru tratamente obisnuite, Rezultate, Varietatea si incidenta serviciilor oferite si Acces la medicatie. “Vreau ca mesajul meu catre pacienti si medici sa fie clar: exista banii necesari pentru ca personalul medical sa isi primeasca salariile pentru ultimele trei luni ale anului, exista fonduri pentru ca pacientii sa poata fi tratati, sa beneficieze de medicamente compensate, de analize si alte investigatii si pentru ca spitalele sa se aprovizioneze cu medicamente si consumabile. De asemenea, exista finantare pentru ca Programele Nationale sa trateze si sa furnizeze in continuare medicamentele vitale pentru bolnavii cronici”, a declarat dr. Ion BAZAC, ministrul Sanatatii Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro