• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 16 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Iulie , 2009

SAMSARII executarilor silite

* Criza financiara si scaderea drastica a pietei imobiliare lovesc crunt si creditorii si debitorii * Cei mai afectati sunt maramuresenii care si-au cumparat case prin credite ipotecare, iar astazi nu le mai pot plati. Din cauza scaderii preturilor, executarea silita nu-i scapa de datorii * Cei mai multi raman si fara casa si cu rate la banci, in continuare. Iar la imobilele vandute de multe ori la pret de nimic au acces numai „baietii destepti si informati” care profita de portitele legii si publicitatea precara * Pe de alta parte, legea le-a deschis larg poarta unor „executori privati” care comit o serie de abuzuri grave. Portitele legislative si manevrele „la limita legii” executate de baietii destepti au generat o adevarata afacere crescuta pe mormantul pietei imobiliare si a crizei financiare: „samsari” ai executarilor silite care se imbogatesc din nenorocirea unor oameni care nu pot plati si a unor debitori care nu au ce incasa. Cei mai multi dintre maramuresenii care au contractat anii trecuti un credit „pentru orice”, cu acte si garantii minime, se gandeau probabil ca, in cazul in care nu-si mai pot plati ratele, banca le va lua casa. Criza financiara si scaderea preturilor de pe piata imobiliara i-a contrazis. Nu acesta e scenariul cel mai sumbru, pentru ca poti ramane si fara casa si cu restante la banci. O casa cumparata prin credit cu 100.000 de Euro anul trecut, abia daca se vinde astazi la jumatate de pret. Pe piata libera. Pentru ca in cazul unei executari silite, lucrurile stau cu totul altfel. Cu girul legii, dupa mai multe runde de licitatii, imobilul poate fi vandut la cel mai mare pret oferit, deci chiar si 5000 de Euro, chiar daca locuinta fusese cumparata cu 100.000. Iar anunturile de licitatii nu sunt publicate de cele mai multe ori nicaieri, sau, intamplator, sunt publicate cu intarziere. Daca mai adaugam abuzurile, permise de asemenea de lege ale unor executori privati ai bancilor, cooperativelor de credit etc, avem tabloul complet al unei afaceri incalcite din care pierde toata lumea si despre care nu vorbeste mai nimeni. Povestea incepe la 90 de zile de la neachitarea unui rate. In perioada de „gratie” de 90 de zile, teoretic, creditorul poate sa-si vanda imobilul cu care a garantat creditul, insa cel putin la valoarea creditului. Ori, in conditiile scaderii drastice a preturilor imobilelor, o casa cumparata anul trecut abia daca se vinde la jumatate de pret anul acesta. Asa ca, cei multi datornici sunt introdusi, fara voie, in „urmatorul nivel”, in care, intra in joc un executor judecatoresc sau un executor bancar. In primul caz, lucrurile sunt mai simple si favorabile debitorului. Aparent. Pentru ca evaluarea imobilului se face din start la un pret mai mic decat cel al pietei cu minim 10%. Executorul judecatoresc Marius Morari explica si de ce: „preturile la executare silita oricum sunt mai mici, pentru ca acel cumparator isi asuma un risc: trebuie sa faci evacuare, sunt o gramada de proceduri, se poate contesta executarea, se poate contesta titlul in baza caruia s-a facut executarea, contractul. Ca n-a fost scadent atunci, tot felul de chestii. Si atunci preturile pe executare nu pot fi la fel ca celelalte. Se evalueaza imobilul la pretul de piata, dar e un pret mai scazut, parerea mea, cu vreo 10%, nu mai mult”. Urmeaza anuntul de licitatie, care ar trebui publicat la sediul Primariei, la cabinetul Executorului, la Judecatorie si in presa. Numai ca, de cele mai multe ori astfel de anunturi ajung numai la cunoscatori. Morari spune ca plateste, chiar si din propriul buzunar anunturile din presa si le trimite prin posta Primariei. Doar ca transparenta lui Morari e o exceptie. La primarii anunturile sunt postate pe un avizier pe care il vede putina lume si sunt „incalecate” anunturi vechi si noi, in asa fel incat descifrarea lor e aproape imposibila. Iar in presa apar extrem de rar astfel de publicatii. Miza e simpla: scaderea pretului. Daca la primul termen nu se prezinta nimeni, la al doilea, pretul imobilului scade cu 75%. Daca nici asa nu se gaseste un cumparator, se poate organiza o noua licitatie chiar in aceeasi zi, la care imobilul se va vinde cu cel mai mare pret oferit. Singura conditie e sa fie prezenti minim doi ofertanti. Legea nu impune nici o limita minima a pretului, nici alte conditii, lasand astfel cale libera samsarilor imobiliari. „Baietii destepti” care afla de anunturi cunosc si mecanismele unei executari silite, asa ca nu se prezinta la primul termen, iar la al doilea, daca vin impreuna cu un amic cu care s-au inteles pot cumpara o casa care valoreaza 100.000 de Euro chiar si cu 5-10.000 de Euro. Morari spune ca publicarea anunturilor trebuie ceruta de una dintre parti si spune ca, personal, a evitat astfel de „bisnitarii”, dar nu neaga existenta lor pe piata. Ce se intampla in astfel de cazuri cu debitorul? Simplu: este evacuat din casa, dar trebuie sa plateasca si rate la banca in continuare. Situatia e insa si mai dificila daca dosarul executarii ajunge la un executor bancar. Aceeasi lege permite functionarea unor „executori privati”, multi angajati ai creditorilor, care de multe ori comit abuzuri grave. In primul rand, cei mai multi isi vara nasul in toate datele personale ale debitorului, cautand bunuri care ar putea fi executate, desi debitorul nu a garantat cu ele. Morari explica: „Aici unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poate aduce Codul de procedura civila este eliminarea executorilor bancari, IFN-uisti si tot felul de executori, care in acest moment pot sa execute. Am vazut somatie a executorului angajat la IFN-ul X care isi trece cheltuieli de executare. El nu are dreptul sa aiba astfel de cheltuieli, pentru ca este angajatul IFN-ului. Are niste cheltuieli puse din burta. Sunt o gramada de victime ale unor astfel de executori. Se comit chiar multe abuzuri. Acum noul cod de procedura civila va elimina celelalte categorii de executori. Nu e normal ca creditorul sa-si execute singur creditorul. Sunt discutii foarte mari pe tema asta. Executorii bancari au acces la date personale. Si lor li s-au dat drepturile astea. Am garantat cu un credit, am garantat cu aia. Bancile cam evita executarile prin executori bancari la executari puternice. Pentru ca n-au autoritate acesti executori”. Pe langa categoria debitorilor ramasi fara slujba, fara casa si fara posibilitatea de a plati, exista insa si persoane care accepta de bunavoie executarea silita. Morari spune ca, din cauza preturilor scazute ale imobilelor, multi debitori nu mai vor sa plateasca: „daca cineva si-a cumparat o casa de 100.000 de Euro, acum nu valoreaza mai mult de 70.000 de Euro, un pret bun. In momentul in care banca cere executarea silita, multi dintre ei sunt persoane care nu mai vor sa plateasca, chiar daca ar putea plati isi spun: decat sa platesc inca 21.000.000 si valoarea e 70, nu mai platesc. Vin si intreaba ce mi se poate intampla daca nu mai platesc creditul. Raman cu o creanta, dar de obicei isi vand tot si nu mai ai cum sa-i urmaresti. Sau prefera sa li se ia din salariu o treime”. La leasing, situatia e si mai incalcita. Morari recunoaste ca unele tipuri de leasing sunt „o hotie”. Pe langa firmele serioase care nu iti iau masina chiar daca ai 3-4 rate restante pe care reusesti ulterior sa le acoperi, exista si societati de leasing care abia asteapta ca, la finalul contractului, sa nu-ti platesti ratele o luna, doua. In acest caz metoda e simpla si unica: masina revine la firma de leasing, care incearca sa o revanda: „desi au posibilitatea sa-si faca executari pe IFN, foarte multe firme de leasing vin la noi. Multi nu si-au facut calcule. Leasing-ul e greu, e o hotie. Pe langa firmele serioase, au aparut capusari si au nenorocit o gramada de oameni, intr-o saptamana, din 50 de milioane s-au facut 150 cu penalitati. Ti-e si jena sa le iei oamenilor masina, pentru ca nu-i corect. Dar e legal, si-au facut contracte bune. In momentul in care se cere reposesia, vinde banca masina. Mai nou, se vand autoturisme si la pachete. Sunt pierderi si din partea lor, dar au si castigat. Sunt societati care de abia asteptau sa ai doua sau trei rate neplatite, sa te prinda pe final de contract si sa-ti ia masina. Am intalnit si societati care daca aveai 3-4 rate neplatite si ajungeai la zi, iti lasa masina. Acum iau masinile care chiar nu platesc. Nu au ce face cu ele. Sunt unii care iau masina si apoi te cheama sa ti-o dea inapoi”. Exista insa si cazuri in care singurul pagubit e creditorul. Din cauza conditiilor extrem de usoare impuse la credite, s-au format „debitori de meserie”. Persoane care au luat credit fara nicio intentie de a returna banii. Si cum n-au niciun fel de bunuri pe numele lor, nu pot fi executati silit. Problema cea mai sensibila in aceasta poveste a celor care iau case si masini in baza unor credite pe care, in contextul actual, nu le mai pot plati, este modul in care se face cunoscuta vanzarea casei sau a masinii de catre banca. Morari a explicat ca pe langa executorii judecatoresti, exista executorii bancari si cei de la IFN-uri. Prima categorie este cea a celor care au cunostintele juridice necesare. Ceilalti sunt angajati, de multe ori dupa principii ce nu tin de profesionalism. Se tot vorbeste de „mafia” executarilor, de faptul ca in mod constient nu se face publicitatea cuvenita. Axa executori - Primarie nu functioneaza aproape deloc. Pe acest traseu se pot intampla multe si zecile, sutele de cazuri de oameni nenorociti de acest nou „hobby” este dovada clara ca fenomenul exista si se „dilata”, pe masura ce criza se adanceste. Am mers pe urma unor anunturi de licitatii pentru astfel de locuinte. La executorul judecatoresc ele sunt afisate pe un panou. E greu de spus cati oameni vin sa studieze aceste oferte. La celalalt capat, la Primaria Baia Mare, nu am regasit nici un anunt. Panoul de afisaj este plin cu anunturi generale despre activitatea din Primarie. Ne-am interesat si am aflat ca de acest „sector” trebuie sa se ocupe secretariatul Primariei. „La Primaria din Baia Sprie am intalnit un afisaj foarte eficient. Un panou mare, la vedere si actualizat tot timpul. La Baia Mare nu stiu care e situatia!”, a spus Morari. Am mai constatat ca lipsesc anunturile publicitare in presa. Si la Primarie, chiar daca ar exista anunturile, e greu de crezut ca vor da buluc potentiali cumparatori ai unor imobile la preturi mai rezonabile ca la „Prima casa”. Logic ar fi sa existe toate modalitatile de publicitate. Altfel, suspiciunea cum ca „samsarii” acestei adevarate afaceri sunt anuntati si merg la sigur, este indreptatita. Asteptam de la pagubitii maramureseni ori baimareni povestea unor „escrocherii” multiplicate de o criza economica si financiara fara precedent. Noul cod civil, pro-debitor Proiectul Noului Cod de Procedura Civila va face lumina in anumite parti ale executarii silite, dar, pe de alta parte va face mult mai greoaie recuperarea unei creante. Toate termenele procedurii de executare silita se maresc considerabil si, nici macar dupa incasarea banilor de catre executor acestia nu pot ajunge la creditor decat dupa 15 zile. Statul, cel mai bun creditor Cel mai bland creditor e Statul. Morari spune ca, in astfel de cazuri executarile silite nu sunt facute de executorii judecatoresti, ci de cei fiscale. Niste oameni din sistem care de multe ori nu au cunostinte juridice si nici vreun interes sa recupereze datoria pentru Stat. De cele mai multe ori, executorii fiscali se limiteaza la blocarea conturilor: „la acest moment executarea executorului judecatoresc se supenda in momentul in care incepe executarea executorului fiscal. Stiu in tara cazuri de genul: incepe executarea impotriva firmei X srl, se duce primeste o somatie, se suspenda executarea. Noul cod va fi invers”. Ioana LUCACEL Nicolae TEREMTUS ioana@gazetademaramures.ro teremtus@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.