Salvați Copiii România solicită imperativ reconsiderarea dispozițiilor Codului Penal

Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că prevederea care stipulează că actul sexual cu un minor care nu a împlinit 16 ani este considerat viol dacă diferența de vârs­tă depășește cinci ani, potrivit modificărilor aduse Codului Penal, este excesivă și creează condițiile comiterii de abuzuri sexuale. Salvați Copiii solicită expres resta­bilirea diferenței maxime de vârstă de la 5 ani la 3 ani, doar pentru situațiile în care implicați în actele sexuale sunt doar minori, cu excluderea acestei cauze de impunitate (diferența de vârstă între făptuitor și minor) dacă unul dintre parteneri este major. O altă problemă gravă a modificărilor aduse este lipsa de protecție a minorilor între 16 și 18 ani împotriva relațiilor sexuale consensuale comise de un membru de familie sau de o persoană care conviețuiește cu minorul, de o persoană care avea obligații de îngrijire, ocrotire, educare ori de pază față de minor, comise în scopul producerii de materiale pornografice ori dacă acestea au avut ca urmare vătămarea corporală sau au pus în pericol viața minorului în orice alt mod etc.

Cauza de impunitate introdusă în 2009 în Codul Penal, ca urmare a propunerii Salvați Copiii, prevedea doar o diferență maximă de 3 ani. În Italia, Austria, Elveția, unele state americane etc., dife­rența e stabilită la 3 ani, în altele, precum Canada, la 2 ani. În prezent, această diferență a fost majorată la 5 ani și este luată în con­si­derare pentru câteva infracțiuni care se referă la abuz sexual asupra unui minor sub 16 ani, comise fără acte de constrângere și care nu corespund niciuneia dintre situațiile agravante de la aliniatul 4, 5 sau 6.
Diferența de vârstă de 5 ani poate fi interpretată ca o încercare de a echilibra protecția minorilor cu realitatea relațiilor interpersonale. Cu toate acestea, noua prevedere, de extindere a cauzei de impunitate de la 3 ani la 5 ani, nu ține cont de maturitatea emoțională și psihologică a minorilor, care variază semnificativ, situație care poate conduce la forme de abuz și exploatare sexuală.
Astfel, diferența de vârstă de 5 ani, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024, se aplică tuturor faptelor care se încadrează la art. 218 (Violul săvârșit asupra unui minor), art. 219 (Agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor), art. 221 (Coruperea sexuală a minorilor).

Un simplu calcul aritmetic va conduce la respingerea plângerilor penale în cazul unor acte sexuale care au loc între parteneri cu următoarele posibile configurații ale vârstelor: 11-16 ani, 12-17  ani sau situațiile inedite nepermise până în prezent, 13-18 ani, 14-19 ani și 15-20 de ani. Din perspectiva efectelor abuzurilor sexuale asupra co­piilor, această modificare creează o situație de risc pentru copiii sub 16 ani, ceea ce nu ar fi fost posibil în condițiile reglementărilor anterioare. Diferența maximă de 3 ani, propusă de Salvați Copiii în 2009, proteja copiii împotriva raporturilor sexuale între minorii aflați la o vârstă extrem de vulnerabilă (sub 13 ani) cu alți minori aflați la vârsta adolescenței capabili să exploateze lipsa de discernământ sexual a celor mai mici.
Devine evident faptul că implicarea unui copil de 11-12 ani într-o relație sexuală cu un adolescent de 16-17 ani (așa cum va permite noua diferență de 5 ani), chiar fără niciun act de constrângere fizică ori morală, poate fi privită ca abuz ori exploatare sexuală.
Concluzia este că noile prevederi privind diferența de vârstă între participanții la un act sexual, spre deosebire de reglementările anterioare încă în vigoare până la 1 ianuarie 2024, nu protejează copiii sub 16 ani împotriva abuzurilor sexuale comise fie de majori (în cazul copiilor între 13 și 16 ani), fie de adolescenți de 16-17 ani (în cazul copiilor între 11 și 13 ani).  

O altă problemă gravă constatată este lipsa de protecție a minorilor între 16 și 18 ani împotriva rela­țiilor sexuale consensuale (cu penetrare) comise de un membru de familie sau de o persoană care conviețuiește cu minorul, de o persoană care avea obligații de îngrijire, ocrotire, educare ori de pază față de minor, comise în scopul producerii de materiale pornografice ori dacă acestea au avut ca urmare vătămarea corporală sau au pus în pericol viața minorului în orice alt mod etc. În cazul in­fracțiunilor de viol asupra copiilor sub 16 ani, de agresiune sexuală și coruperea sexuală există astfel de reglementări.