Salariații part-time, concediați pe bandă rulantă

Modificările aduse codului fiscal, care au intrat în vigoare de la 1 august, determină un val de concedieri în rândul angajaților part-time. Un sondaj al Consiliului Național al Întreprinde­rilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR ) demonstrează acest lucru. 

De la 1 august, pentru un angajat part-time, încadrat cu 2 sau 4 ore, angajatorul este obligat să plătească contribuțiile raportându-se la salariul minim brut pe economie pentru un contract cu normă întreagă, respectiv 2.550 de lei. Practic, angajatorul plătește la stat de vreo trei ori suma pe care i-o plătește angajatului. Stupid? Da. Dar cui îi pasă? În goana de a aduna bani la buget, decidenților nu pare să le pese că această măsură va genera o avalanșă de concedieri și, plătind șomaj, practic statul pierde din aplicarea acestei măsuri în loc să adune bani din contribuții.

CNIPMMR a realizat, în perioada 25-28 iulie 2022, o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1.179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor, potrivit prevederilor legii nr.346/2004, respectiv:
a) microîntreprinderi - până la 9 salariați şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
b) întreprinderi mici - între 10 şi 49 de salariați şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane de euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii - între 50 şi 249 de salariați şi cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 de milioane euro.
Una dintre întrebări a fost „Aveți salariați care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadrați la nivelul salariului minim?” Din analiza CNIPMMR reiese că 45,3% nu au angajați part-time cu salariu minim, iar 47,4% au între 1 și 4 angajați. În continuare, respondenții au indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore). Astfel, cei mai mulți, 59.7%, au arătat că vor face concedieri, 13.6% au arătat că îi vor trece cu normă întreagă și 19.9% au arătat că vor plăti contribuțiile așa cum sunt stabilite prin modificarea Codului Fiscal, menținând angajații cu contracte part-time. În continuarea sondajului nostru, 47,7% dintre respon­denții care au evidențiat că vor face concedieri au declarat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% vor renunța la 1 angajat, iar 22,5% vor concedia între 2 și 5 angajați.

Practic, statul pierde mult mai mulți bani decât câștigă. Efectele se vor vedea în timp. Dacă îi va păsa cuiva.

Potrivit noilor modificări legislative, contribuția la sănătate nu poate fi mai mică de 255 de lei, iar cea pentru pensii, de mai puțin de 638 lei. Totuși, diferența dintre ce plătesc în prezent salariații part-time și aceste valori va trebui suportată și plătită de către angajator. Obligația este prevăzută, în mod expres, în OG 16: „În cazul în care contribuția de asigurări sociale (CAS) calculată (...) este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit alin. (56) (cea raportată la salariul minim brut pe țară, n.red.), diferența se suportă de către angajator/ plătitorul de venit în numele angajatului/ beneficiarului de venit”. De asemenea, o altă mențiune ce se regăsește în conținutul actului normativ indică faptul că prevederea nou-introdusă se aplică în mod corespunzător și contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Acest lucru este valabil doar pentru contractele part-time care sunt plătite cu mai puțin de 2.550 de lei brut. În cazul celor care au un salariul de bază mai mare de atât, contribuțiile la sănătate și pensie se raportează la salariul brut din contractul de muncă. Asta înseamnă că salariatul va rămâne, începând cu luna august, cu aceiași bani în buzunar. În cazul în care angajatorul vrea să treacă aceste obligații suplimentare în grija salariatului, nu o va putea face legal, deoarece în multe situații s-ar putea ajunge ca salariatul să vină cu bani „de acasă” doar pentru a-și păstra locul de muncă.